Dicţionar medical

- nevrită: inflamaţie a unui nerv;

- nevrită alcoolică: în sens strict, nevrita este inflamaţia unuia sau a mai multor nervi. Nevrita alcoolică este o afecţiune caracterizată prin inflamaţii ale nervilor, secundare consumului cronic de alcool;

- nevrită optică: afecţiune care atinge nervul optic, responsabil de vedere. Numeroase, cauzele unei neuropatii optice pot fi vasculare (ateroscleroza, de exemplu), inflamatorii (uveomeningita care asociază o atingere oculară şi o atingere meningeană), legate de o intoxicaţie medicamentoasă (medicamente antituberculoase, de exemplu), de alcoolism, de tabagism, de o intoxicaţie cu produse industriale, de o boală de sistem (ca lupusul eritematos diseminat) sau neurologică (ca scleroza în plăci), de diabet, de un traumatism. Subiectul suferă de o anomalie a câmpului vizual, denumită scotom, în care vederea scade într-o mică regiune a câmpului vizual. Sinonim: neuropatie optică;

- nevrom: tumoră benignă formată din fibre nervoase mai mult sau mai puţin anormale. Nevroamele cuprind două tipuri de leziuni, de cauze diferite. Nevromul de amputaţie se dezvoltă atunci când un nerv a fost secţionat şi când extremitatea sa este foarte îndepărtată de rădăcina sa sau atunci când secţionarea este consecutivă amputaţiei unui membru. Nevromul plexiform este cauzat de o proliferare compactă de fibre nervoase; este superficial şi se traduce printr-o tumoră palpabilă sub piele, dând degetului senzaţia că pipăie un ghemotoc de sfoară. Nevroamele constituie sursa durerilor, adesea intense;

- nevroză: tulburare mintală care nu atinge funcţiile esenţiale ale personalităţii şi de care subiectul este foarte conştient;

- nevroză fobică: nevroza care asociază o personalitate învecinată cu cea a istericului (subiect emotiv şi sensibil, cu imaginaţie vie), cu crize de fobie;

- nevroză obsesională: nevroză caracterizată prin obsesii, asociate cu trăsături psihastenice (tensiune emoţională, oboseală). Nevroza obsesională se instalează după 15-30 de ani, la subiecţi în majoritate de sex masculin, de caracter inhibat şi perfecţionist;

- niacina: Vitamina B3, denumită şi acidul pantotenic, niacina sau vitamina PP, participă în metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral, normalizând funcţia suprarenalelor. Aceasta atenuează riscul apariţiei unor tulburări cardiovasculare, diminuând colesterolul dăunător (LDL), crescând nivelul celui benefic (HDL) şi scăzând nivelul trigliceridelor din sânge. De asemenea, moderează tensiunea arterială, ameliorează circulaţia sângelui, participă la metabolizarea proteinelor, glucidelor şi a lipidelor, protejează împotriva aterosclerozei, migrenei, ameţelilor, previne apariţia diareei. Este indispensabilă funcţionării normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, menţinerii integrităţii tegumentelor şi mucoaselor. Ameliorează durerile ulceroase şi combate halena (mirosul neplăcut al gurii). Insuficienţa de acid pantotenic provoacă dereglări la nivelul sistemului nervos, al pielii. Principalele surse alimentare bogate în vitamina B3 sunt: drojdiile alimentare şi de bere, tărâţele de cereale, leguminoasele, ficatul, carnea, peştele, morcovul, conopida, tomatele, pâinea integrală, curmalele, smochinele, arahidele, piersicile, avocado, migdalele, nucile, ciupercile proaspete, ouăle.