Dicţionar medical

- megaleritem epidemic: boală benignă cauzată de un enterovirus (virus care se transmite pe cale digestivă), parvovirusul B 19, caracterizată printr-o erupţie cutanată. Boala se manifestă, în general, iarna sau primăvara, la 4 sau 5 ani, sub formă de epidemii succesive. Aceasta survine, în medie, între 8 şi 15 ani. Contagiunea se face pe cale digestivă (salivă, materii fecale, mâini murdare etc.);

- megaloblast: celulă a măduvei osoase, precursoare a globulelor roşii, de dimensiuni mari, observat în carenţele de acid folic şi în vitamina B 12 (boala lui Biermer);

- megalomanie: convingere excesivă privind propria superioritate. Megalomania are ca origine suficienţa, manifestată de un subiect dotat, dar orgolios, din expansiunea delirantă a eului cu ideile de omnipotenţă, de atotştiinţă înnăscută. Megalomania se întâlneşte, cu caracter episodic, în manie, isterie, psihopatie. Se observă în stare permanentă în delirele cronice şi în demenţe. Sinonim: delir de grandoare;

- Meibomius (glandă a lui): glandă sebacee situată în pleoape, secretând lipide care se amestecă cu lacrimile şi favorizează lubrifierea corneei;

- melancolie: este o formă gravă de depresie, uneori fiind însoţită şi de idei de suicid. Bolnavul nu mănâncă, nu doarme şi stă mult timp imobil. Dacă apare anxietatea, el se va agita psihomotoriu. Se manifestă ca o dispoziţie depresiv-anxioasă, însoţită de idei de autoacuzare, persecuţie, urmărire, ipohondrie;

- melanină: substanţă pigmentară închisă la culoare, prezentă în piele, păr, peri şi membranele ochiului. Melanina determină culoarea pielii şi dă irisului nuanţe întunecate; în absenţa acesteia se văd straturile interne profunde ale irisului, a căror culoare este albastră. Melanina protejează, de asemenea, pielea împotriva radiaţiilor ultraviolete ale soarelui, care favorizează procesul de îmbătrânire şi cancerul cutanat;

- melanom: tumoră malignă a pielii, de origine pigmentară, formată din celule ce conţin melanină. Sinonime: melanosarcom, nevocarcinom;

- melanom malign al ochiului: survine de cele mai multe ori pe coroidă (membrană pe care se află retina) şi se traduce printr-o scădere a acuităţii vizuale a unui ochi;

- melanom malign al pielii şi mucoaselor: frecvenţa sa este în creştere constantă în lume. Este mai ridicată la subiecţii albi, mai ales cu pielea deschisă şi cu ochi albaştri. Factorul declanşant esenţial este expunerea excesivă la soare, mai ales în primii ani ai vieţii. Cel mai frecvent este melanomul cu extindere superficială, care se prezintă sub forma unei mici pete de culoare brun-închis, galben deschis sau policromă (coexistenţa zonelor roşietice, albăstrui, cenuşii, albicioase). Melanomul prin transformarea unei aluniţe este net mai puţin frecvent decât melanomul cu apariţie spontană. Aluniţele congenitale, mai ales dacă cresc mai mult de 2 centimetri în diametru, riscă să se transforme în melanoame maligne. Evoluţia unui melanom malign rămâne severă, dată fiind tendinţa sa mare la recidivare şi la metastazare (metastaze hepatice, osoase, pulmonare, cerebrale).