Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicţionar medical

Dicţionar medical

Data: 02 Septembrie 2008

- medic: persoană care profesează medicina, doctor;

- medicament: preparat utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata o boală, un traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica funcţiile organice. Multă vreme, medicamentele au fost preparate pornind numai de la vegetale (alcaloizi ca digitalina sau morfina), de la animale (vaccinuri) sau de la minerale (aluminiu). Astăzi, toate medicamentele sunt fabricate prin industria farmaceutică, ceea ce permite o mai mare precizie şi o mai mare securitate de utilizare. În paralel, farmacia propune din ce în ce mai multe produse sintetice, care copiază mai mult sau mai puţin fidel substanţele naturale sau sunt în întregime originale (benzodiazepine). Introducerea pe piaţă a unor noi medicamente se supune unor directive administrative complexe, variabile de la ţară la ţară. Medicamentele noi trebuie să treacă teste (pe animale de laborator, pe voluntari umani sănătoşi în mediu spitalicesc, apoi pe bolnavi) destinate să evalueze eficacitatea efectelor secundare ale principiilor lor active, fără de care organismele publice nu eliberează autorizaţia de lansare pe piaţă. În timpul perioadei de producţie, trebuie efectuate cu regularitate controale de fabricaţie. Medicamentele pot fi în vânzare liberă sau pot să nu fie eliberate decât la prezentarea unei reţete;

- medicaţie: totalitate a metodelor întrebuinţate pentru a lupta împotriva unei boli şi pentru a încerca a o vindeca. Tratamentul face apel la principiile terapeuticii, pe care medicul le adaptează în modul cel mai potrivit la cunoştinţele actuale privind fiecare caz în parte. Se deosebesc tratamentele medicale, care utilizează medicamente şi diverse mijloace fizice (kineziterapie, radioterapie) şi tratamente chirurgicale, cu diverse in-strumente şi sub diferite modalităţi de anesteziere;

- medicină: ştiinţă care se ocupă cu studiul prevenirii şi vindecării bolilor;

- medicină alternativă: forme diferite de terapie, complementare medicinei convenţionale. Aceasta include osteopatia, homeopatia, acupunctura, masajul, reflexoterapia etc. Medicina complementară trebuie privită ca o alternativă la medicina convenţională, cele două netrebuind să se excludă. Sinonim: medicina complementară;

- medicină internă: ramură a medicinei spitaliceşti care cuprinde totalitatea bolilor. Medicul specializat în medicină internă sau internistul îşi exercită profesiunea de cele mai multe ori la spital. El ia în îngrijire majoritatea bolnavilor care prezintă simptome ce nu aparţin nici unei specialităţi precise (boala lui Hortan, de exemplu) sau care privesc mai multe specialităţi: conectivite (lupus eritematos diseminat, de exemplu), boli imunitare;

- medicină nucleară: specialitate medicală care utilizează administrarea de elemente radioactive, în scopuri de diagnostic sau terapeutice.