Dicţionar medical

- luciditate: calitate a unei persoane sau a unei minţi lucide; deplinătate a facultăţilor intelectuale, stare de conştienţă;

- lucită: afecţiune cutanată declanşată prin expunerea pielii la soare. Termenul lucită acoperă trei afecţiuni distincte: lucita estivală benignă provoacă mici pete roşii, uşor proeminente, semănând, uneori, cu urticaria sau mici băşicuţe, asociate cu mâncărimi mari. Afectează mai ales femeia cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani, după prima expunere solară bruscă sau prelungită din anul respectiv şi scuteşte faţa; lucita polimorfă, mai gravă, atinge adulţii şi debutează după 12-24 de ore de la prima expunere solară, primăvara. Are aceeaşi formă ca şi lucita estivală benignă, dar poate să se complice cu o eczemă, o urticarie, un lichen sau un prurigo. Leziunile provoacă mâncărimi puternice; lucita hibernală benignă este o erupţie a feţei, afectând subiecţii tineri, de cele mai multe ori fete sau fetiţe sub 15 ani, survenind la expunerea bruscă la soare, la o altitudine de peste 1.500 de metri. Se traduce prin plăci roşii şi violacee, adesea umflate, asemănătoare urticariei, care apar pe frunte, tâmple, pomeţi, urechi şi provoacă mâncărimi;

- ludoterapie: metodă de tratament a bolilor mintale prin joc. Ludoterapia se află la baza tuturor psihoterapiilor infantile;

- lumbago: durere lombară acută, cu apariţie bruscă, survenind după o mişcare greşită şi provocată de un microtraumatism care afectează un disc intervertebral. Un lumbago se vindecă, în general, în câteva zile. Odihna la pat, chineziterapia, infiltraţiile, administrarea de analgezice şi de antiinflamatoare permit scurtarea duratei ei. Sinonim: mialgie lombară;

- luminoterapie: metodă alternativă de tratament, care se bazează pe expunerea la lumină puternică;

- lupus discoid: dermatoză cronică, caracterizată printr-o erupţie cutanată sub forma unei măşti pe faţă. Lupusul formează leziuni cutanate roşii, care cuprind cruste ce nu provoacă mâncărimi. Aceste leziuni debutează prin simple plăci, de extindere limitată, uneori parcurse de mici vase dilatate. Ca urmare, ele sunt sediul unei hipercheratoze (creştere excesivă a stratului cornos al pielii), de importanţă variabilă. Leziunile se dezvoltă în mod relativ simetric pe nas, obraji, urechi, frunte şi bărbie. Evoluţia se face prin pusee succesive, adesea declanşate de o nouă expunere la soare. În anumite forme, lupusul se poate extinde mult, antrenând leziuni destul de inestetice;

- luxaţie: deplasare a două extremităţi osoase ale unei articulaţii, antrenând o pierdere a contactului normal a două suprafeţe articulare. Este provocată de un traumatism sau de o mişcare greşită, mult mai rar de o malformaţie congenitală (luxaţie congenitală de şold);

- luxaţie dentară: deplasare anormală a dintelui în alveola sa. O luxaţie dentară este cauzată de o leziune a ligamentului alveolodentar, provocată de un şoc. Se traduce printr-o mobilitate anormală, uneori asociată cu o deplasare a dintelui, care se înfundă în alveola sa sau, din contra, iese din ea în mod anormal. Tratamentul, întreprins de urgenţă, constă în punerea la loc a dintelui şi în fixarea lui temporară de dinţii învecinaţi cu ajutorul unui aparat;

- luxaţie temporomandibulară: deplasare spre în faţă a maxilarului inferior (mandibulă) la nivelul articulării sale cu osul temporal. Luxaţia temporomandibulară, mai curând numită desprindere (decroşare) de maxilar, poate atinge una din articulaţiile temporomandibulare sau ambele: în primul caz, este cauzată de un şoc al cărui punct de impact se găseşte în partea de jos a obrazului; în al doilea caz, poate fi provocată de un căscat, de o deschidere forţată a gurii (la dentist, de exemplu).