Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Dicţionar medical
- laringe: organ al fonaţiei, situat în gât, între faringe şi trahee. Atunci când se emite un sunet, aerul expirat prin trahee face să vibreze coardele vocale, producând un sunet laringean: cavităţile de rezonanţă ale nasului şi faringelui asigurând modularea;
- laringelui (cancer al): tumoră malignă care se dezvoltă pe peretele laringelui. Semnul cel mai precoce este o alterare a vocii, aceasta fiind spartă sau răguşită. Apare apoi o jenă respiratorie şi o umflare a unuia sau mai multor ganglioni limfatici ai gâtului. Se pot folosi unul din cele trei tratamente: chirurgia, radioterapia sau/şi chimioterapia; - laringita: inflamaţie a laringelui. Laringita acută este o inflamaţie şi o îngustare a căilor aeriene, foarte frecventă la copii mai mici de 5 ani, la care pot antrena o jenă respiratorie sau o asfixie prin obstrucţie. La adult, boala este mai puţin gravă, căile aeriene fiind prea largi pentru a putea fi obstrucţionate; - lasabraziune: metodă de remodelare cutanată, care utilizează laserul, fiind folosită în special pentru reducerea ridurilor fine, imperfecţiunilor sau cicatricilor postacnee. Sinonim: peeling cu ajutorul laserului, vaporizare laser; - latent: despre o boală ale cărei simptome nu sunt aparente sau se manifestă imprecis; despre un germene patogen a cărui prezenţă în organism nu se manifestă; - laterognaţie: deformare a maxilarului, observată atunci când mijlocul unei arcade dentare nu coincide cu planul de simetrie al feţei; - lateropulsie: termen care defineşte manifestarea clinică a unor boli ce implică tulburări de echilibru şi care constă în tendinţa de deplasare laterală latentă, involuntară a organismului pacientului aflat în ortostatism; - latirism: boală provocată de consumul îndelungat al unei specii de mazăre furajeră; - lavaj gastric: curăţare a stomacului. Spălătura gastrică este indicată pentru evacuarea toxicelor necaustice (medicamente) din sânge (înainte de a practica o endoscopie înaltă) sau a conţinutului stomacului (reziduuri alimentare) în caz de stenoză de pilor. Spălătura gastrică se practică introducând în stomac o sondă de calibru mare, care permite, într-un prim timp să se verse în acest organ mai mulţi litri de apă călduţă, pentru a evacua tot conţinutul său. O spălătură gastrică nu este dureroasă, ci mai ales neplăcută. Nu necesită spitalizare; - laxative: care produce purgaţie; preparatul care are această acţiune, de purgaţie. Un regim alimentar bogat în fibre (legume verzi, tărâţe), absorbţia de apă în cantitate suficientă, ore de masă regulate, o gimnastică abdominală ameliorează, de obicei, o constipaţie. Dacă, totuşi, aceasta persistă, medicul poate prescrie laxative.