Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dicționar medical

Dicționar medical

Data: 20 Mai 2008

▲ difterie: boală infecţioasă (toxiinfecţie) contagioasă, cauzată de bacilul lui Klebs-Loffler, Corynehacterium diphteriae. Difteria afectează mai ales copiii şi se transmite pe cale aeriană apropiată (salivă); poate fi transmisă de către un bolnav sau de către un purtător sănătos (subiect imunizat care găzduieşte germenele). Bacilul lui Klebs-Loffler acţionează în mod dublu: pe de o parte, se multiplică local, la nivelul faringelui, iar pe de altă parte, elaborează o toxină care afectează miocardul şi sistemul nervos. După o incubare de 1-7 zile, difteria se manifestă printr-o angină subfebrilă, asociată cu o inflamaţie a ganglionilor submaxilari şi cu o oboseală mare. Examinarea gâtlejului arată false membrane lucioase sau cenuşii, mai mult sau mai puţin întinse pe amigdale şi pe vălul palatin;

▲ digestie: ansamblu al proceselor mecanice şi biochimice care asigură transformarea şi absorbţia alimentelor. După ce a fost înghiţit, bolul alimentar trece în faringe, apoi în esofag şi ajunge în stomac, datorită unui mecanism involuntar care pune în acţiune muşchii peretelui esofagian (peristaltism):

- în stomac, alimentele suferă modificări care permit absorbţia lor ulterioară de către intestinul subţire: digestia gastrică asigură stocarea şi fărâmiţarea lor mecanică, sterilizarea lor parţială şi degradarea unor proteine. Stomacul poate stoca până la aproximativ un litru de alimente, care sunt transformate aici de secreţiile gastrice. Aceste secreţii, produse de glandele gastrice, conţin acid clorhidric şi enzime digesti-ve. Mici contracţii, propagate aproximativ din 20 în 20 de secunde de paturile musculare, permit amestecarea alimentelor cu secreţiile şi împing amestecul obţinut, chimul, către partea inferioară a stomacului. Chimul trece în prima parte a intestinului subţire, duodenul, printr-un sfincter numit pilor;

- în intestinul subţire (duoden, jejun, ileon), digestia continuă prin reducerea glucidelor la nivelul de zaharuri simple, a lipidelor - în monogliceride şi în acizi graşi, a proteinelor - în acizi aminaţi sau în peptide. Pentru a realiza aceasta, intestinul subţire are nevoie de secreţiile pancreasului şi ale bilei. Absorbţia substanţelor transformate se face imediat, prin intermediul enterocitelor (celulele intestinale care permit trecerea alimentelor în sânge) din fiecare segment al intestinului subţire;

▲ digitoplastie: operaţie chirurgicală ce constă în repararea, printr-o grefă, a unui deget amputat parţial sau total, în urma unui accident.