Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Dicţionar medical
- composit: tip de plombe dentare, din răşini composite, care au înlocuit vechile plombe de amalgam;
- compulsie: caracteristică a unei nevroze, prin nevoia irezistibilă de a face un anumit gest, menit să diminueze anxietatea generată de un gând obsesiv. De exemplu: spălarea frecventă pe mâini este o compulsie cauzată de obsesia faţă de microbi; - concentrare: a-şi aţinti privirea, însuşire a atenţiei, care constă în fixarea prelungită a conştienţei asupra unui obiect, a unei probleme sau a unei activităţi, şi sustragerea de la altele; a fi absorbit de ceva; - condilom: tumoare benignă de forma unei proeminenţe alungite, întâlnită la nivelul tegumentelor sau mucoaselor. În limbaj uzual, este cunoscut sub denumirea de neg; - confuzie: în medicină - stare patologică ce se caracterizează prin tulburări de orientare temporală, spaţială, de percepţie etc. Este un simptom frecvent în afecţiunile neurologice, dar poate apărea şi în alte circumstanţe (intoxicaţii, infecţii grave); - congenital: afecţiune, malformaţie care este prezentă la naştere; - congestie: aflux anormal de sânge într-o anumită parte a corpului, ce se vizualizează printr-o înroşire şi/sau tumefiere a zonei. Sinonim: hiperemie; - conglutina: a deveni vâscos, a căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între starea lichidă şi cea solidă), a se închega, a se coagula, a se prinde; - conioză: boală produsă de inhalarea de diverse pulberi (inclusiv praf); apare de obicei în cadrul unor boli profesionale; - conjunctivă: membrană mucoasă care acoperă suprafaţa internă a pleoapelor şi suprafata anterioară a globului ochilor; - conjunctivită: boală a ochilor, caracterizată printr-o inflamaţie a conjunctivei oculare de diverse cauze (infecţioase, alergice, iritante). Se manifestă prin inflamarea şi înroşirea conjunctivei, mâncărime şi secreţie abundentă a glandelor lacrimogene; - contagiune: transmiterea unei boli prin contact direct sau printr-un agent intermediar de la un subiect atins la unul sănătos. Acest termen nu se aplică decât în cazurile în care germenele este transmis fie de către un animal, fie printr-o transfuzie sangvină. Perioada de contagiune este cea a secreţiei şi a împrăştierii germenilor bolii de către bolnav; aceasta este variabilă, în funcţie de boală şi este micşorată considerabil în infecţiile bacteriene, atunci când subiectul bolnav ia un antibiotic.