Dicţionar medical

- Bicarbonat de sodiu - antiacid utilizat pentru calmarea unei indigestii sau a unui pirozis (acreală a stomacului). Bicarbonatul de sodiu se administrează pe cale orală, sub formă de pulbere. Acesta provoacă adesea o jenă abdominală. Din cauza aportului excesiv de sodiu, utilizarea prelungită poate antrena un edem al gleznelor şi greţuri. Din acelaşi motiv, bicarbonatul de sodiu este contraindicat în caz de insuficienţă cardiacă sau renală (risc de edem).

- Biceps - muşchi al membrelor superioare, având una dintre extremităţi legată de os prin două tendoane separate. Bicepsul este principala grupă musculară responsabilă de flexarea braţului. Pornind din articulaţia umărului şi având locuri de inserţie pe osul antebraţului, bicepsul permite, prin contracţia sa, îndoirea braţului, aceasta fiind de fapt singura sa funcţie;

- Bicuspidie - malformaţie congenitală a inimii, caracterizată prin prezenţa a două valve sigmoide în loc de trei, în general, la nivelul valvulei aortice;

- Biermer (anemie a lui) - anemie rezultând dintr-o proastă absorbţie a vitaminei B12 în stomac. Boala lui Biermer se întâlneşte mai ales în a două jumătate a existenţei. Sinonime: Biermer (boală a lui), anemie pernicioasă, boală a lui Addillon-Biermer. Aceasta este o boală autoimună, cauzată de distrugerea celulelor gastrice, care secretă acidul clorhidric, absenţa celui din urma provocând o proastă absorbţie a vitaminei B12. În afara rolului său în sistemul nervos, vitamina B12 este indispensabilă sintezei ADN-ului, absenţa sa are consecinţe importante, îndeosebi asupra vieţii ţesuturilor în diviziune celulară rapidă, ca măduvă osoasă şi antrenează o diminuare a numărului polinuclearelor neutrofile (globule albe care intervin în lupta împotriva infecţiilor) şi a plachetelor, precum şi apariţia de megaloblaste (globule roşii de mărime mai mare decât cea normală);

- Biguanida - medicament utilizat în tratamentul diabetului neinsulino-dependent;

- Bilă - lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat şi contribuie la digestia grăsimilor - fiere. Bila, de culoare galben-verzuie şi cu gust amar, conţine apă, electroliţi, un pigment, bilirubina, care rezultă din descompunerea hemoglobinei şi din săruri biliare, care, emulsionând grăsimile (fragmentându-le în picături microscopice), joacă un rol indispensabil în digerarea lor de către intestin. Secreţia biliară variază la adult de la 0,5 la 1 litru pe zi. Este permanentă, dar se amplifică în momentul mesei.