Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Dicţionar medical
- Babeşioză - boală parazitară cauzată de infestarea globulelor roşii de catre babeşoide. Babeşoidele sunt protozoare care parazitează omul şi numeroase animale. Denumirea bolii şi a protozoarelor derivă de la numele savantului român Victor Babeş. Infecţia se transmite prin înţepătura de căpuşe, aparţinând unor specii variate. Sub forma sa benignă, care se întâlneşte frecvent în SUA, babeşioza se manifestă prin febră, astenie, transpiraţii şi dureri musculare. În Europa, aceasta survine mai ales la subiecţii care au suferit ablaţia splinei; în acest caz este vorba de o formă gravă, care se manifestă printr-o anemie acută, care apare brutal şi printr-o insuficienţă renală severă. Tratamentul presupune, în afară de îndepărtarea căpuşei, care rămâne prinsă în piele mai multe zile, transfuzii sangvine, metode de epurare a sângelui prin rinichi artificial şi antibiotice;
- Babeş-Papanicolau (test) - test diagnostic pentru afecţiunile maligne sau premaligne ale colului uterin, prin examenul citologic exfoliativ. Sinonime: Papanicolau, frotiu Papanicolau; - Bacil - bacterie în formă de bastonaş, spre deosebire de coci (bacterii rotunde) şi de spirochete (bacterii spiralate). Bacilii sunt răspunzători de numeroase boli: difterie, dizenterie, tetanos, tuberculoză; - Bactericid - care omoară bacteriile, care le distruge; - Bacterie - termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor unicelulare, care nu aparţin nici regnului vegetal, nici regnului animal, ci grupei protistelor procariote; microorganism aparţinând unui grup caracterizat printr-o structură unicelulară foarte simplă, cu nucleu difuz şi care se reproduce prin divizare. Unele bacterii au un efect benefic asupra organismului: cele care trăiesc în intestin şi contribuie la digestie şi cele care, prezente în permanenţă pe piele, împiedică bacteriile patogene să o colonizeze (flora saprofită). Alte bacterii sunt patogene şi se află la originea a numeroase afecţiuni. Acestea pătrund în organism în diferite moduri: inhalare (tuberculoză, difterie, tuse convulsivă), ingestie (febră tifoidă), prin aparatul urogenital (bolile cu transmitere sexuală, ca sifilisul şi blenoragia), prin plăgi (tetanosul) sau prin foliculii piloşi (furuncule). Infecţiile bacteriene cutanate sunt favorizate de căldură, transpiraţie şi astuparea pielii cu scutece sau cu pansamente.