Dieta care protejează organismul împotriva cancerului

Este unanim recunoscut faptul că, în declanşarea cancerului de colon şi rect, alimentaţia are rolul cel mai important. Unele alimente au proprietatea de a proteja organismul împotriva cancerului, în timp ce alte alimente măresc riscurile de îmbolnăvire.

Cancerul de colon poate să apară pe o leziune preexistentă, pe un focar de iritaţie cronică sau pe orice tumoră benignă. De aici rezultă necesitatea tratării bolilor cronice, a infecţiilor şi a intoxicaţiilor.

În prezent, sunt cunoscute alimentele care nu trebuie consumate, întrucât pot declanşa carcinogeneza sau pot grăbi evoluţia bolii. Carnea roşie (porc, vită, bivol, oaie, berbec) este cea mai bună hrană a celulelor canceroase, la care se adaugă grăsimile animale, slănina, untura, untul, mezelurile, afumăturile, conservele în sare şi prăjelile de orice fel. Se pare că, în judeţele din Moldova, frecvenţa cancerului de intestine şi stomac este mai redusă comparativ cu alte zone din ţară, probabil datorită unui consum mai redus de carne, slănină şi dulciuri, în favoarea produselor vegetale (fasole uscată, cartofi, legume şi diferite crudităţi).

Se ştie că grăsimile animale şi carnea de porc conţin foarte multe toxine care întoxică sângele şi dezvoltă o floră bacteriană anaerobă ce favorizează producerea de substanţe cancerigene în lumenul intestinal, iritaţii şi inflamaţii ale colonului. Un studiu american arată că marii consumatori de carne roşie prezintă un risc cu 30-40% mai mare de a se îmbolnăvi de cancer colono-rectal.

Consumatorii de produse carnare, prelucrate cu aditivi chimici, simt o oboseală permanentă, lipsă de energie şi sunt predispuşi la tot felul de boli. Dacă s-a declanşat cancerul de colon, devin strict interzise următoarele alimente: alcool, cafea, cacao, ciocolată, ceai negru, cola, zahăr alb şi produse fine de cofetărie, praf de copt, bicarbonat, pâine albă, brânzeturi fermentate, ciuperci, condimente iuţi şi tutun. Aceste produse vor fi excluse din dietă, chiar dacă, aparent, persoanele respective se consideră vindecate.

Berea favorizează, de asemenea, apariţia cancerului de colon, iar alcoolurile tari favorizează cancerul de ficat. Consumul exagerat de sare prezintă un risc al îmbolnăvirii de cancer, de 7 ori mai mare comparativ cu un consum moderat (maximum 6 grame pe zi).

Un semnal de alarmă ar trebui să fie şi abuzul de cartofi prăjiţi, mai ales dacă sunt preparaţi în acelaşi ulei de mai multe ori, precum şi unele produse mucegăite (boabe de porumb, alune, soia), care conţin micotoxine cu efecte puternic cancerigene.

Recomandări pentru o alimentaţie corectă

Zilnic se recomandă a se consuma:

- legume proaspete cum ar fi: salată verde, spanac, pătrunjel, păstârnac, morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză albă şi roşie, broccoli, conopidă, tomate, cartofi copţi, ridichi, fasole verde şi fasole cu bobul mare, mazăre verde, bame, linte, napi, gulii, usturoi, ceapă, creson şi hrean;

- fructe proaspete (piersice, cireşe, mere roşii, pere, struguri roşii, pepene verde, coacăze, căpşuni, mure, dude, zmeură, afine, nuci, portocale, lămâi, grepfruturi roşii, curmale, migdale, stafide, rodii);

- alimente cu fibre celulozice, care nu sunt digerate în stomac şi au efecte protectoare asupra mucoaselor intestinale prin evitarea constipaţiei, grăbirea eliminării materiilor fecale din colon şi reducerea timpului de contact al unor factori cancerigeni cu mucoasa intestinală;

La aceste alimente cu efecte favorabile se pot adăuga: pâine integrală, germeni de grâu, tărâţe, orez, soia, carne slabă de peşte şi pui, lapte acru degresat, brânzeturi nefermentate de vacă sau capră, ouă proaspete (2-3 pe săptămână), miere de albine şi drojdie (30-50 g pe zi).

În locul grăsimilor animale se vor folosi uleiurile vegetale de măsline, floarea soarelui, porumb, soia şi dovleac, obţinute prin presare la rece şi în cantităţi reduse.

Să nu se neglijeze usturoiul, care dă rezultate foarte bune în cancerele de stomac şi colon, dacă se consumă zilnic câte 2-3 căţei cruzi sau ca mujdei, pe o perioadă limitată, în funcţie de toleranţa fiecărei persoane.

Propunere de dietă

O propunere de regim alimentar adecvat implică zilnic 4-5 mese care constau din:

- la sculare se bea o cană cu bulion de cartofi fierţi cu legume şi adaus de tărâţe şi seminţe de in;

- la micul dejun se consumă lapte acru cu tărâţe, seminţe de in sau făină de urzici şi măceşe, urmate de fructe proaspete;

- la dejun se consumă cartofi copţi, lapte acru, o felie de pâine integrală, legume crude, usturoi şi ceapă, suc de legume crude, varză acră nesărată şi zeamă de varză acră diluată;

- la ora 17 se bea un ceai cu pâine integrală;

- la cină se repetă alimentaţia de la prânz.

În primele zile de regim se consumă puţină hrană şi apoi se trece la cantităţi normale cu supe de pasăre, supe de morcov sau de orez, brânză de vaci, spanac fiert, grâu încolţit (100 g/zi), salată de sfeclă roşie, morcov sau castraveţi, sucuri de legume proaspete în amestec (morcov, sfeclă roşie, ţelină, păstârnac, pătrunjel rădăcini), luate dimineaţa pe stomacul gol, având rol de oprire a multiplicării celulelor canceroase.

Tratamentul fitoterapeutic

Cu efecte imunostimulatoare în ridicarea capacităţii de rezistenţă generală a organismului sunt cunoscute multe plante medicinale preparate în diferite forme. În primul rând sunt apreciate trei specii de Echinacea (E. purpurea, E. angustifolia şi E. pallida), originare din America de Nord, care conţin o cantitate mare de polizaharide cu o afinitate deosebită pentru membranele celulelor imunocomponente şi cu efecte de intensificare a fagocitozei. Se urmează o cură de 6 săptămâni, sub formă de tinctură 20%, luând câte 30 de picături diluate în puţină apă, de 3 ori pe zi, înainte de mese.

Pe lângă Echinacea se pot adăuga şi alte plante cu proprietăţi imunostimulatoare ca Phytolacca americana (cârmâz), Chamomilla recutita (muşeţel) şi Acanthopanax senticosus (ginseng).

În consum intern, sub formă de ceaiuri sau tincturi, se mai folosesc:

- gălbenele - infuzie, luând câte o cană de 3 ori pe zi sau tinctură -câte 30 picături de 3 ori pe zi;

- busuiocul de câmp - infuzie, luând câte o cană de 2-3 ori pe zi, având efecte anticanceroase la nivelul intestinelor şi stomacului;

- cătina albă, preparată sub formă de ulei care se consumă câte o lingură de 3 ori pe zi, înainte de fiecare masă cu puţină miere; efectul de prevenire a cancerului se datorează unui conţinut ridicat în vitamina C (200 mg%) care este un puternic antioxidant natural şi inhibitor în formarea peroxizilor la nivelul acizilor graşi;

- obligeana se consumă sub formă de infuzie sau macerat din rădăcini - câte 30 picături de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de mese, având efecte anticancerigene la nivelul colonului şi al organelor adiacente (ficat, pancreas, splină);

- lichenul de piatră se ia sub formă de pulbere fină (câte 4-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol) sau sub formă de tinctură sau de infuzie, având puternice efecte antitumorale la nivelul tubul digestiv, datorită conţinutului ridicat în acid ursolic;

- menta broaştei - se consumă câte 2-3 căni pe zi la cancerele de stomac şi intestine;

- cimbrul de cultură - se ia ca infuzie (2-3 căni pe zi) pentru efecte deosebite contra tumorilor din stomac şi colon;

- trifoiul roşu se ia sub formă de pulbere fină (3 grame în puţin vin alb) sau ca infuzie (3-4 ceaiuri pe zi) cu proprietăţi anticancerigene la nivel colono-rectal şi al altor organe;

- rapiţa se ia sub formă de suc proaspăt obţinut prin presarea tulpinilor şi a frunzelor (2 linguri suc în 250 ml apă) care se fierbe 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, având efecte anticanceroase;

- ceaiul verde are efecte protectoare faţă de diferite tipuri de cancer, inclusiv la nivelul colonului.

Prin utilizarea acestor reţete elaborate de medicina naturistă, cu respectarea unui regim alimentar strict, se va ajunge la o dezintoxicare certă a aparatului digestiv şi a sângelui, la oprirea procesului de proliferare a celulelor canceroase şi la resorbirea treptată a tumorilor maligne existente în corp.

Ce ne recomandă apiterapia?

Produsele apicole au valoare de fortificare fizică, vitaminizare şi calmare în cazul durerilor.

- mierea de albine se poate folosi în toate tipurile de cancer, înlocuind zahărul alb din alimentaţie, care este total lipsit de enzime şi s-a dovedit cu proprietăţi cancerigene. Mierea are proprietăţi cicatrizante, vitaminizante, antispastice, antiseptice, calmante, expectorante şi sedative (tei);

- tinctura de propolis 30% se iau de 3 ori pe zi câte 2 picături la fiecare 5 kg corp (ex. la greutatea de 75 kg se vor lua câte 30 picături), cu 15 minute înainte de mesele principale, într-o cură de minim 15 zile sau se aplică local pe zona afectată de cancer;

- polenul se ia, într-o cură de 30 de zile, câte 2 linguriţe pe zi, cu 15-20 minute înainte de mesele de dimineaţă şi amiază;

- păstura, adunată din faguri, se ia câte 3 linguriţe pe zi, înainte de mesele principale, având efecte de stimulare a rezistenţei organismului bolnav de cancer, ciroză şi ascită;

- lăptişorul de matcă are efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar, revitalizează şi întăreşte organismul debilitat.