Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Dieta în bolile cardiovasculare

Dieta în bolile cardiovasculare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Cristina Mihaela Ghiciuc - 23 Decembrie 2011

Progresul în etape mici şi automonitorizarea comportamentului ales pentru a avea o dietă alimentară variată şi echilibrată din punct de vedere caloric împreună cu un program regulat de exerciţii fizice sunt elementele esenţiale pentru menţinerea sănătăţii.

Riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare este influenţat de factori care ţin de organism (de exemplu, dislipidemiile, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul), dar şi de obiceiuri considerate nesănătoase (cum ar fi fumatul, sedentarismul şi consumul insuficient de legume şi fructe). Unii pacienţi, deşi au fost diagnosticaţi cu o afecţiune cardiovasculară, nu renunţă la obiceiurile nesănătoase, ceea ce creşte foarte mult riscul de apariţie a unei noi complicaţii.

Un prim pas spre o dietă sănătoasă este evitarea adăugării de sare în alimentaţie în timp ce mâncăm şi evitarea alimentelor sărate, cum ar fi murăturile, salamurile, iar al doilea pas ar fi reducerea cantităţii de sare adăugate la prepararea alimentelor.

Un alt obiectiv ar putea fi ajustarea aportului caloric pentru a preveni excesul ponderal. Încurajarea consumului de fructe, legume, cereale şi pâine integrală, peşte (în special peşte gras), carne slabă, produse lactate degresate şi înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi monosaturate şi polinesaturate. Trebuie să avem în vedere următoarele întrebări: "Mâncăm fructe în fiecare zi?", "Mâncăm legume în fiecare zi?" şi "Mâncăm peşte cel puţin o dată pe săptămână?".

Pentru menţinerea sănătăţii cardiovasculare se recomandă 4-5 porţii de fructe şi legume pe zi (aproximativ 300-400 g). O porţie de fructe sau legume este echivalentă cu un măr sau o portocală, un kiwi, două clementine, două felii de ananas, jumătate de grepfrut, jumătate de avocado, 10 stafide, un morcov, o roşie, un cartof sau 125 ml (jumătate de cană) de suc de fructe sau de legume.

Studii pe termen lung au arătat că persoanele care consumă între 3 şi 5 porţii de fructe şi legume pe zi prezintă un risc cardiovascular mai scăzut cu 11% decât cei care consumă mai puţin de 3 porţii pe zi. Mai mult, riscul cardiovascular a fost cu 26% mai scăzut pentru persoanele care au consumat 5 porţii de legume şi fructe pe zi!

Tratamentul medicamentos al afecţiunilor cardiovasculare este necesar, dar nu suficient pentru a preveni apariţia unor noi complicaţii cardiovasculare. Un rol deosebit îl are adoptarea unui stil de viaţă sănătos, prin includerea în dietă a fructelor şi legumelor (3-5 porţii pe zi) şi renunţarea la alimentele grase, prin realizarea zilnică de efort fizic (cel puţin o plimbare de 30 de minute, în pas vioi) şi renunţarea la fumat.

* Dr. Cristina Mihaela Ghiciuc este medic specialist medicină de familie şi lector la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi, membră AMFOR - Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români