Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Dieta recomandată cardiacilor

Dieta recomandată cardiacilor

Un articol de: Cristina Mihaela Ghiciuc - 17 Ian, 2009

Adoptarea unui stil de viaţă sănătos, mai ales la persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare, duce la scăderea netă a mortalităţii cauzate de aceste boli. Acest lucru se poate realiza prin educaţia susţinută a populaţiei, la orice vârstă, privind efectele negative asupra stării de sănătate pe care le au alimentaţia nesănătoasă (cu exces de sare, zahăr, grăsimi), consumul exagerat de băuturi alcoolice, fumatul, sedentarismul, stresul (acut sau cronic).

Alimentaţia „sănătoasă“ se referă la existenţa unui raport optim între componentele structurale ale dietei, adică între lipide (grăsimi), glucide (zaharuri) şi proteine. Proporţia optimă de lipide din dietă este de aproximativ 30%, cu evitarea grăsimilor de origine animală (din unt, smântână, carne grasă, produse de patiserie) şi preferarea celor din peşte şi a celor de origine vegetală (din nuci, uleiuri vegetale - de preferat uleiul de măsline). Proporţia optimă de glucide din dietă este de aproximativ 55%, cu evitarea alimentelor şi băuturilor bogate în zaharuri (prăjituri, bomboane, sucuri sau alte băuturi dulci). Proporţia optimă de proteine din dietă este de aproximativ 15%, cu variaţii în ceea ce priveşte sursa proteinelor animale şi vegetale. Prin urmare, alimentaţia „sănătoasă“ este săracă în grăsimi şi bogată în fibre vegetale.

Structura alimentaţiei „sănătoase“ pentru o persoană care realizează o activitate fizică de intensitate medie (2.000 de calorii/zi):

- cereale: 6 măsuri/zi (o măsură = 28,35 g = o felie de pâine = o cană de cereale pentru micul dejun = ˝ cană de cereale, orez sau paste gătite);

- legume: 2 ˝ căni/zi sau de 3-5 ori pe zi. Este de preferat să predomine legumele verzi (cum ar fi salată, spanac, varză, broccoli, păstăi, ardei, dovlecei), respectiv cele galbene (cum ar fi morcovii, cartofii). Sunt recomandate şi boabele de fasole, mazăre, linte. Legumele sunt alimente sărace în grăsimi, dar bogate în fibre şi vitamine, dar nu trebuie să uităm că unele vitamine sunt distruse prin fierbere. Legumele verzi trebuie consumate cu prudenţă de pacienţii care urmează tratament cu medicamente cu efect anticoagulant (Trombostop sau Sintrom);

- fructe: două căni/zi sau de 2-4 ori/zi. Este de preferat să fie consumate fructele integrale şi nu doar sucul. Consumul de fructe trebuie să fie cât mai variat, fiind de preferat fructele proaspete sau congelate sau uscate. Fructele conservate şi siropurile au un conţinut crescut de zahăr (adică multe calorii);

- lactate: 3 căni/zi pentru adulţi (pentru copiii între 2 şi 8 ani se recomandă două căni/zi) sau de 2-4 ori/zi. Lactatele conţin o cantitate mare de calciu. Cele mai sănătoase sunt produsele degresate sau cu grăsime puţină (lapte, iaurt, brânză). Dacă o persoană nu poate consuma lapte, din cauza sensibilităţii la lactoză, se recomandă alte alimente sau băuturi îmbogăţite în calciu;

- carne (proteine animale) şi proteine vegetale: 5˝ măsuri/zi sau de 2-3 ori/zi (o măsură = 28,35 g). Este recomandat consumul de carne roşie slabă, carne de pui sau de peşte, gătite dietetic (la cuptor, pe grătar sau fierte). Alimentele bogate în proteine vegetale sunt nucile, alunele, produsele din soia. Se recomandă mai puţină carne roşie, iar o dată sau de două ori pe săptămână să fie consumat peşte.

O dietă „sănătoasă“ include şi recomandările referitoare la consumul de alcool şi sare, precum şi recomandări legate de activitatea fizică. O dietă „sănătoasă“ permite consumul redus de alcool: ˝ - 1 măsură pe zi (o măsură de alcool = 150 ml vin = 50 ml tărie = 350 ml bere), dar nu în fiecare zi! De asemenea, se recomandă consumul redus de sare (adică o dietă hiposodată moderată): optim sub 6 g/zi (sub 2,4 g sodiu/zi). O dietă hiposodată moderată înseamnă evitarea solniţei pe masă şi a alimentelor conservate, cum ar fi murăturile, saramurile, conservele, apa minerală. Dieta cu care este obişnuită o persoană sănătoasă aduce un aport de aproximativ 10,5 g sare/zi.

Activitatea fizică minimă recomandată zilnic este de cel puţin 30 de minute de exerciţii pe zi sau echivalentul (de exemplu, 3 kilometri de mers pe jos, în ritm vioi).