Dieta, stresul psihologic şi creșterea stresului oxidativ

Suntem vii, mergem, mâncăm, respirăm, vedem, ne bucurăm datorită unor reacții chimice foarte precise care au loc în anumite condiții în celulele corpului nostru. Toate aceste reacții datorită cărora existăm și funcționăm alcătuiesc metabolismul nostru. Unele dintre aceste reacții asigură construirea și regenerarea anumitor părți ale corpului, mai mari sau mai mici; altele degradează părțile îmbătrânite sau nefuncționale și furnizează energia necesară realizării primului set de reacții.

Dacă privim celulele ca pe niște mici fabrici, va fi lesne de înțeles că orice proces celular se soldează și cu formarea unor compuși reziduali, uneori chiar toxici, pe care corpul trebuie să îi elimine. O parte din aceștia sunt de dimensiuni foarte mici și se numesc radicali liberi - molecule instabile și foarte reactive. Când din varii motive rata de formare a acestor radicali liberi depășește capacitatea organismului de a-i neutraliza, vorbim despre stresul oxidativ.

Stresul psihologic poate duce la creșterea stresului oxidativ în corpul uman. Deși face parte din viața oricărui om, totuși magnitudinea acestuia și a stresului oxidativ poate varia în funcție de personalitatea fiecăruia. Modul în care privim și ne raportăm la diferitele evenimente din viață, anxietatea, frustrările, singurătatea pot crea stări de stres de intensități diferite asupra oamenilor, având și urmări diferite asupra sănătății. Atât stresul psihic, cât și stresul fizic produc schimbări în organism de natură biochimică care se pot traduce de multe ori în condiții de boală.

Stresul este un mecanism adaptativ, atât la oameni, cât și la animale, dar fiecare în parte îl poate experimenta la niveluri diferite chiar când este vorba de situații similare. De pildă, stresul unui examen poate fi resimțit diferit de un student bine pregătit față de unul mai slab pregătit.

Există o ipoteză cu privire la stres conform căreia oamenii din regiunile tropicale, calde, pot face față mai bine situațiilor stresante, în special datorită dietei. În culturile tradiționale tropicale, dieta este foarte bogată în vitamina C, în contrast cu dieta bogată în sodiu a țărilor moderne din emisfera nordică. Mai multe studii indică faptul că vitamina C poate îmbunătăți răspunsul organismului la stres prin reglarea tensiunii arteriale și reducerea nivelului de cortizol - hormon supranumit „hormon de stres”. De asemenea, vitamina C este implicată în procese de reglare a sintezei unor neuro­transmițători ai stării de bine și de relaxare: serotonină și glutamat. Alte studii demon­strează efectele de reducere a stărilor de anxietate ale vitaminei C. Pe de altă parte, sodiul în exces (adică sarea alimentară) a fost corelat cu sporirea stărilor de anxietate, cu producerea de hormoni asociați stresului, așa cum este adrenalina, și cu inflamația cronică. Poate două dintre cele mai serioase efecte negative ale excesului de sodiu sunt afectarea microbiotei intestinale și a fluxului sangvin la nivel cerebral, efecte corelate cu depresia și cu diminuarea capacităților cognitive.

În condițiile unui consum redus de vitamina C din fructe și legume proaspete și a unui exces de sare (din produsele ultraprocesate, patiserie, fast-food ș.a.), funcția imunitară scade și, odată cu ea, scade rezistența corpului la boală. Astfel, dieta și stresul psihologic se in­fluențează reciproc și, împreună, sunt corelate cu mai multe afecțiuni: accident vascular, artrită reumatoidă, astm, boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat tip II, diferite tulburări psihice și psihologice, hipertensiune arterială, obezitate.

Principala legătură dintre stresul psihologic prelungit și diferite boli, inclusiv îmbătrânirea prematură, constă, cel mai probabil, în creș­terea nivelului de cortizol și al altor hormoni de stres. Stresul cronic induce și stres oxidativ, un alt element-cheie în patogeneza multor boli. Într-un studiu științific s-a observat legătura directă dintre o moleculă relevantă pentru nivelul de stres oxidativ și intensitatea stresului emoțional. Lucrul acesta este deosebit de important dacă înțelegem că radicalii liberi responabili de stresul oxidativ distrug ADN-ul și membranele care protejează celulele și componentele celulare.

Pe lângă adoptarea unei diete sănătoase, putem reduce stresul - sau, mai bine zis, putem modula felul în care răspundem la factorii de stres - prin activități plăcute, de scurtă durată, precum lecturarea unei cărți sau a unei reviste, practicarea unui hobby, câteva minute de rugăciune, parcurgerea câtorva rânduri din Biblie, citirea unui psalm, ascultarea unei melodii, a unei povești sau a unui cuvânt motiva­țional, o plimbare de 10-15 minute, o discuție cu cineva apropiat. Din când în când, planificarea unei excursii sau chiar a unei călătorii mai ample poate avea beneficii enorme asupra statusului general.

În ceea ce privește alimentația, este bine să includem în dieta noastră, pe lângă fructe și legume, iaurt, ciocolată neagră, avocado, pește gras, linte, ceai verde și de mușețel.