Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Din medicina viitorului
Anul care s-a scurs a marcat câteva progrese semnificative în cercetarea medicală. Unele dintre aceste progrese vi le-am adus la cunoştinţă pe parcursul anului, iar despre altele, care se profilează a fi dezvoltate şi în acest an, vă voi relata în cele ce urmează.
Cercetători americani de la universitatea din Pennsylvania au avut ideea de a manipula, prin terapie genică, unele celule imunitare, pentru a le "dresa" să ucidă celulele canceroase din leucemia limfoidă cronică. Studiul a debutat pe trei bolnavi, care erau insensibili la orice tratament. O lună după această intervenţie, numărul celulelor canceroase scăzuse considerabil, fapt care, pentru doi dintre bolnavi, s-a constatat şi după zece luni. S-au utilizat limfocite tip T din sângele pacientului, care au fost "prelucrate" în laborator, pentru a ataca limfocitele canceroase tip B. Ulterior, au fost injectate în sângele bolnavului, după ce, în prealabil, limfocitele T ale gazdei au fost distruse prin chimioterapie. Cu ajutorul ingineriei genetice a fost posibil ca aceste limfocite prelucrate să recunoască pe suprafaţa celulei canceroase o proteină, să abordeze această celulă şi să o distrugă. Cercetările clinice continuă pe un număr mai mare de pacienţi şi pe alte varietăţi de tumori maligne. Un studiu efectuat la Universitatea Northwestern din Chicago - USA oferă noi speranţe bolnavilor de angină pectorală. Se ştie că în această boală apar dureri foarte puternice la nivelul inimii, deoarece aceasta nu primeşte destul oxigen. Nu întotdeauna medicamentele antianginoase sunt eficiente şi, de aceea, doctorul Douglas Losordo de la Universitatea sus-amintită a prelevat din sângele pacienţilor celule suşă hematopoetice (adică celule capabile să se transforme în globule roşii, care au capacitatea de a fixa oxigenul) şi le-a injectat în muşchiul inimii, pentru a-i ameliora oxigenarea. Cercetările au fost efectuate pe 167 de pacienţi, în cazul cărora, după şase luni de monitorizare, s-a constatat că numărul de crize dureroase a scăzut la jumătate. O observaţie interesantă provine de la cardiologii chinezi de la Spitalul Chaoyang din Peking. Ei au observat că persoanele care posedă citomegalovirusul, un virus care se află la originea unor infecţii asimptomatice, poate determina apariţia hipertensiunii arteriale. Virusul face parte din familia herpesului şi a varicelei. Urmărind aproximativ 200 de paciente hipertensive, cercetătorii au depistat virusul sus-amintit la 53% dintre bolnave. Se consideră că, la persoanele purtătoare de virus, riscul de a face hipertensiune arterială este de 2,5 ori mai mare decât la persoanele normale. "Este pentru prima oara când s-a putut stabili o legătură între hipertensiune şi prezenţa virusului", susţin autorii. În prezent, se cercetează mecanismul prin care fragmente din materialul nuclear al virusului activează molecule din corpul uman, molecule care contribuie la instalarea hipertensiunii. De la Universitatea Temple din Philadelphia - USA se conturează o metodă nouă de prevenire a accidentelor vasculare (infarct miocardic sau cerebral, tromboze etc.). Cercetătorul Rongjia Tao, fizician, a observat, în anul 2006, că poate reduce vâscozitatea petrolului brut, dacă îl expune la un câmp magnetic paralel cu sensul său de circulaţie, printr-un tub. Plecând de la această observaţie, autorul s-a gândit să utilizeze aceeaşi tehnică şi la sânge, în care există numeroase celule în suspensie. Se ştie că o vâscozitate sanguină crescută favorizează formarea cheagurilor, care sunt la originea accidentelor cerebrale şi cardiace. În mod obişnuit, formarea cheagurilor este prevenită cu ajutorul unor medicamente asemănătoare cu aspirina, medicamente care, însă, au efecte secundare neplăcute (sângerări digestive, ulceraţii). Câmpul magnetic nu dă aceste efecte secundare, iar experienţa de ani de zile a testelor efectuate prin rezonanţă magnetică (RMN) nu a evidenţiat efecte adverse. Cercetările efectuate în laborator au arătat că dacă se aplică un câmp magnetic, timp de un minut, asupra sângelui care traversează un tub de diametrul unui capilar sanguin, vâscozitatea se reduce cu 20%. Din păcate, ea revine la valorile anterioare după aproximativ două ore. Autorul propune ca, la pacienţii suferinzi de hipertensiune, să se plaseze pe braţe bobine magnetice, care să producă un câmp magnetic paralel cu arterele. În felul acesta, în aproximativ 20 de minute vâscozitatea întregului volum de sânge va fi micşorată. Rămâne însă deschisă problema duratei efectului, asupra acestui aspect concentrându-se cercetările din acest an.