După trei sferturi de veac...

Străbat destul de des drumurile Moldovei, întâlnindu-mă cu medici şi farmacişti, pentru foarte utile schimburi de informaţii. Unul dintre oraşele care îmi este foarte drag este Piatra Neamţ, oraş de care mă leagă dragi amintiri de tinereţe şi satisfacţii profesionale de maturitate. Mai zilele trecute, într-un anticariat din Piatra Neamţ am găsit un volum care reprezenta o culegere din revista „Sănătatea şi viaţa fericită“, din anul 1933, având ca director fondator pe doctorul Sigmand-Sigma. Am răsfoit curios aceste numere de revistă, pentru a urmări evoluţia cunoştinţelor noastre despre sănătate, în cei 75 de ani trecuţi. Câteva titluri sunt edificatoare pentru concepţiile acelui timp.

„Primejdiile capriciilor modei“: „Până unde va merge uşurinţa femeilor elegante, nimeni nu poate şti. În toate timpurile, oamenii serioşi au arătat cum modele feminine primejduiesc sănătatea! Zadarnic toate sfaturile! Este vorba de toalete uşoare, subţiri, expunând femeile la răceli! Apoi, s-a arătat cum corsetele metalice strâng, strivesc organele interne, abdominale! S-a arătat prostia coafurilor complicate, mari, grele. Multe dintre aceste mode stupide au dispărut. Femeile inteligente s-au lăsat de ele. Azi au apărut alte mode, de care femeile uzează şi abuzează. Auziţi oameni buni, cu mintea întreagă, de moda cea nouă: femeile îşi lipesc gene artificiale de marginile pleoapelor şi nu se gândesc cât de uşor se pot inflama pleoapele. Se scoate părul din sprâncene, se rad sprâncenele şi, socotesc femeile, că prin această manoperă, devin mai... frumoase! Dar cum ar căsca gura străbunii noştri, când ar vedea aparatele de tortură, pardon! de coafură, cu care se fac ondulaţiunile permanente! Dau femeile tinere şi bătrâne năvală la coafor, să li se facă ondulaţia permanentă, să nu aibă nevoie ca să se frizeze mereu“.

În continuare, autorul articolului (care semnează Dr. Agricola!) mai scrie: „În această scurtă înşirare a capriciilor modei, ar trebui să pomenim de tocurile înalte (cauzele atâtor boli interne de femei); ar trebui să vorbim de diferitele văpseli de păr. Ar trebui să vorbim de diferitele blănuri şi gulere, ce vin în atingere cu pielea, cari blănuri, fiind vopsite, produc boli de piele“.

Alte titluri: „Bolile sexuale pot fi privite ca boli ruşinoase?“, „Urmările voiajului de nuntă“, „Cum se practică autosugestia“, „Ce putem face contra pistruelor“.

În încheiere, prezentăm şi câteva fraze din articolul „Cum va fi omul viitorului“, a căror valabilitate se menţine şi în zilele noastre:

„Omul progresează foarte încet. Natura nu se grăbeşte! Nerăbdător e omul! Şi, cu toate acestea, realizarea mai grabnică a progresului, accelerarea evoluţiei stă în mâna omului. E o datorie a fiecăruia dintre noi să ne perfecţionăm, să ne îmbunătăţim nu numai condiţiunile noastre de existenţă, dar să ameliorăm însuşirile noastre. Să înăbuşim, să plivim din eul nostru apucăturile rele, obiceiurile nesănătoase, să evităm otrăvirile organismului, precum şi toxinele sufletului nostru, să ne înălţăm moraliceşte, să influenţăm înspre bine pe cei din jurul nostru şi cu aceasta vom contribui la progresul omenirii, la evoluţia înspre bine a speciei umane“.