Durerile cercetătorilor

Progresele realizate în diagnosticarea şi tratarea unor maladii se datorează, indubitabil, cunoştinţelor acumulate de cercetarea ştiinţifică medicală. Deoarece nu se poate face cercetare fără bani, ne dăm seama de ce marile descoperiri se fac în institutele din ţările dezvoltate. Cercetătorilor din ţările mai sărace, uneori minţi briliante, nu le rămâne, dacă doresc să se afirme, decât să ia drumul laboratoarelor şi clinicilor prestigioase din ţările bogate.

În sprijinul afirmaţiei de mai sus vă prezint câteva dintre progresele recente:

- cercetătorii de la Universitatea din Oxford au urmărit timp de patru ani relaţia dintre consumul regulat de aspirină şi mortalitatea prin cancer. Rezultatele au arătat că, în cazul cancerelor de esofag, de pancreas, precum şi al cancerelor pulmonare şi cerebrale, mortalitatea a scăzut cu cel puţin 20%, faţă de persoanele care nu utilizau medicamentul. Cifra este şi mai mare în cazul cancerului colo-rectal, unde consumul unei doze de aspirină în jur de 1 mg/kg/corp a redus riscul de mortalitate cu 35%. Nu trebuie uitat, însă, că aspirina este contraindicată bolnavilor de ulcer, precum şi celor care au avut hemoragii digestive;

- creierul este sensibil pe termen lung la decalajele orare. O echipă de savanţi de la Universitatea americană Berkeley a testat pe cobai influenţa unui decalaj orar de şase ore, efectuat de două ori pe săptămână, asupra proceselor de învăţare. Rezultatele au arătat că apar dificultăţi de învăţare, deoarece, la nivelul unei formaţiuni nervoase numită hipocamp, activitatea neuronală se reduce la jumătate. Rezultatele pot părea mai puţin relevante pentru un neavizat, dar, dacă vă informăm că un decalaj orar de şase ore este echivalentul unui zbor Paris-New York, ne dăm seama că există numeroase persoane în situaţia cobailor sus-menţionaţi;

- Centrul de Cercetări asupra Diabetului din Boston - USA a dat publicităţii date din care reiese că diabetul de tip I favorizează apariţia maladiei Alzheimer, în timp ce diabetul de tip II creşte riscul de depresie nervoasă. Această sensibilitate specială a diabeticilor pentru maladiile neurologice a fost explicată prin scăderea producţiei cerebrale de colesterol, o moleculă indispensabilă pentru buna funcţionare a neuronilor. S-a demonstrat la şoareci, la care s-a realizat un model de diabet de tip I, că a scăzut exprimarea genelor responsabile de sinteza colesterolului, injecţia intracerebrală de insulină (hormon deficitar în diabet) restaurând nivelul colesterolului cerebral;

- Boala Huntington este o maladie neurodegenerativă ereditară, care apare, în general, între 30-45 de ani şi care se caracterizează prin simptome psihiatrice, cognitive şi motorii, ce, în câţiva ani, evoluează spre deces. Cercetătorii au identificat molecula care determină boala şi au emis ipoteza conform căreia activarea unei enzime ar putea restabili echilibrul metabolic perturbat. Din păcate, se cunosc puţine substanţe care pot activa această enzimă. Vestea bună este că au fost identificate totuşi două dintre acestea, şi anume resveratrolul (care este prezent în vinul roşu) şi fisetina (care se găseşte în căpşuni). Cercetări efectuate în California, pe şoareci, la care s-a reprodus deficienţa genetică observată în boala Huntington, au arătat că tratamentul cu substanţele menţionate ar putea fi util, deoarece a întârziat apariţia simptomelor şi a crescut cu 30% speranţa de viaţă.

După cum se vede, datele prezentate mai sus sunt, de fapt, cercetări preliminare. Acestea trebuie reconfirmate şi apoi dezvoltate până când se vor obţine produse farmaceutice eficiente. Dar toate acestea cer timp şi fonduri substanţiale pentru a se obţine rezultatele dorite.

Timp avem şi noi, lipsesc doar fondurile. (Otilia Bălinişteanu)