Ecografiile pot depista la timp anomaliile fetale

Examenul ecografic în obstetrică a devenit indispensabil pentru buna urmărire a unei sarcini. Avântul extraordinar al ecografiei, ca metodă de diagnostic şi supraveghere în obstetrică şi ginecologie, se datorează beneficiului real al metodei, raportat la costul relativ redus şi la lipsa oricăror efecte adverse.

De aproximativ 40 de ani, de când a fost introdusă, examinarea ecografică s-a perfecţionat, datorită progreselor tehnologice, dar şi datorită creşterii interesului medicilor specialişti. Aceştia din urmă sunt în permanenţă preocupaţi să-şi însuşescă noi cunoştinţe legate de diagnosticul ecografic, fapt evidenţiat de numărul din ce în ce mai mare de specialişti ce se înscriu la cursurile postuniversitare cu acest subiect.

Ecografia 2D sau bidimensională constă în vizualizarea în timp real a unei secţiuni din zona examinată, imaginea având, în funcţie de consistenţa ţesutului, nuanţe diferite de gri, determinate de reflexia diferită a undelor ultrasunete. Examinatorul manevrează sonda astfel încât să vizualizeze un număr cât mai mare de secţiuni în aria organului interesat sau, în cazul gravidelor, pentru examinarea uterului şi conţinutului său cu o precizie cât mai mare. Sigur, precizia este direct proporţională cu performanţele aparatului, constând în calitatea şi claritatea imaginii şi cu experienţa medicului examinator. Obezitatea face uneori extrem de dificil sau chiar imposibil examenul ecografic transabdominal.

Ecografia 2D, completată cu un examen Doppler (de punere în evidenţă a circulaţiei sangvine şi măsurare a fluxurilor la nivelul de interes, de exemplu arterele uterine, artera ombilicală fetală, artera cerebrală medie fetală) este o examinare de mare precizie, dacă este efectuată de un specialist competent. Majoritatea anomaliilor fetale pot fi diagnosticate prin tehnica 2D, cu condiţia ca medicul să aibă experienţa şi calificarea necesare pentru efectuarea ecografiei morfologice fetale. Examenul ecografic de rutină în sarcină se efectuează prin ecografie 2D, aceasta fiind metoda de elecţie pentru diagnosticul unor anomalii, atât fetale, cât şi ale uterului, placentei, lichidului amniotic. Limitele examenului 2D sunt legate de vizualizarea mai dificilă a unor anomalii fetale localizate superficial (ex. defecte de buză, nas, globi oculari, implantare joasă a urechilor, vizualizare degete, palme, tumori tegumentare etc). Aceste anomalii pot fi observate sau doar suspectate la examenul 2D şi, în ultimul caz, confirmarea o face ecografia 3D, cu condiţia ca între regiunea fetală ce necesită a fi vizualizată şi peretele uterin să existe o lamă suficientă de lichid. În cazul în care fătul stă în imediata proximitate a peretelui uterin sau a placentei, este necesară aşteptarea unei mişcări fetale sau reprogramarea examinării.

Ecografia 4D oferă imagini în mişcare

Tehica 3D constă în achiziţia simultană de imagini în trei dimensiuni, corespunzând celor trei axe ortogonale, imagini care sunt prelucrate şi însumate, rezultatul fiind reconstrucţia în spaţiu a volumului investigat. Tehnica 4D adaugă al patrulea element - timpul, rezultând imagini în mişcare. Pentru părinţii care îşi permit ecografie 3D, este spectaculos să îşi poată vedea fătul în detaliu, imaginile obţinute, asemănătoare fotografiilor, fiind mai uşor de înţeles pentru profani, dar acestă tehnică nu poate şi nu trebuie sub nici o formă să înlocuiască ecografia 2D clasică, singura care poate realiza corect o morfologie fetală completă. Beneficiul de netăgăduit al ecografului 3D, 4D este calitatea excepţională a imaginii 2D, deoarece toate au sondă şi posibilitate de examinare în tehnica clasică. Practic, este acelaşi principiu, dar ceea ce diferă este performanţa sistemelor informatice de prelucrare a imaginilor, preluate cu o viteză mai mare şi din trei planuri simultan, deci, ceea ce face mental un ecografist performant analizând imaginile obţinute separat. Dar aceste imagini separate ale planurilor de secţiune sunt cele care asigură diagnosticul anomaliilor interne ale fătului.

În concluzie, examinarea 3D, 4D are indicaţii ştiinţifice relativ restrânse în acest moment, publicitatea intensă ce i se face având totuşi o justificare serioasă, şi anume faptul că aceste aparate extrem de performante oferă medicului examinator imagini 2D de o acurateţe şi o claritate extraordinare. Dar (există şi un „dar“) un specialist bun poate avea o acurateţe de diagnostic ecografic mai mare cu un aparat simplu, decât un medic mai puţin experimentat cu un superperformant 3D, 4D…