Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Efectele alcoolului în afecţiunile hepatice

Efectele alcoolului în afecţiunile hepatice

Un articol de: Carmensimona Galan - 04 Oct, 2007

În numărul de azi vă vom prezenta implicaţiile consumului exagerat de alcool în afecţiunile hepatice şi simptomele ce pot însoţi boala.

Ficatul gras: pacienţii sunt de obicei asimptomatici, diagnosticul punându-se când se descoperă un ficat mărit şi neted. Testele funcţionale hepatice sunt normale sau se remarcă o uşoară creştere a transaminazelor şi fosfatazei alcaline serice. Dacă ficatul gras alcoolic este suficient de sever pentru a fi internat în spital, înseamnă că pacientul a consumat o mare cantitate de alcool un timp îndelungat. Pot fi prezente greaţa, vărsăturile şi dureri periombilical, epigastric şi în hipocondrul drept. Din punct de vedere clinic, pacientul cu ficat gras nu poate fi deosebit de un pacient cu hepatită alcoolică uşoară. Pentru a diagnostica hepatita alcoolică este esenţială efectuarea unei biopsii hepatice.

Hepatita acută alcoolică: într-un caz uşor, diagnosticul poate fi pus numai prin biopsie hepatică, pacientul fiind asimptomatic, însă prezintă anormalităţi ale enzimelor serice şi macrocitoză. Pacienţii din categoria imediat următoare se plâng numai de oboseală, anorexie şi scădere în greutate. Pacientul poate fi obez, însă la 90% dintre pacienţi se pot descoperi unele semne de malnutriţie. În cazurile mai severe, pacientul consuma cantităţi mari de alcool şi nu se alimentează. Decompensarea hepatică severă poate fi grăbită de vărsături, diaree şi infecţii intercurente, precum pneumonia, infecţii ale tractului urinar sau anorexie prelungită. Doze modeste de paracetamol pot induce la un alcoolic hepatita severă. Nivelul transaminazelor este enorm. Hepatita alcoolică severă este marcată de anorexie, icter şi vărsături repetate.

Pacientul se poate plânge de dureri la nivelul unui ficat mărit de volum şi sensibil la palpare. La unii pacienţi se poate asculta un murmur arterial la nivelul ficatului. Pe piele se remarcă prezenţa steluţelor vasculare. Ele pot fi asociate cu semne ale decompensării hepatice precum ascita, encefalopatia hepatică. Presiunea arterială este, de obicei, scăzută. Semne ale deficitelor de vitamine, precum beri-beri sau scorbutul, apar mai ales la malnutriţi.

Hepatita alcoolică poate fi confundată cu hepatita acută virală. Elemente diagnostice de ajutor sunt istoricul bolii, prezenţa steluţelor vasculare, un ficat mare şi leucocitoza.

Transaminazele serice sunt crescute, dar rareori peste 300 ui/l. Valorile foarte mari sugerează o complicaţie, respectiv ingestia de paracetamol.

Ciroza hepatică: ciroza instalată poate fi prezentă fără un stadiu de hepatită alcoolică acută, fiind recunoscută clinic abia într-un stadiu final. Elementele care sugerează etiologia alcoolică includ istoricul abuzului de alcool (care uneori poate fi omis), hepatomegalia şi alte semne asociate alcoolismului. Splenomegalia este un element ce apare tardiv.

Relaţii cu hepatitele B şi C: semnele unor hepatite B sau C, în antecedente sau în desfăşurare sunt mai frecvent descoperite la alcoolici. Cu toate acestea este dificil să se facă distincţia între etiologia virală şi cea alcoolică. Identificarea factorilor de risc poate fi de ajutor. Efectul abstinenţei la alcoolici constă într-o scădere a transaminazelor, însă la pacienţii cu hepatită virală acestea îşi continuă cursul fluctuant.

Alte semne ce apar în astfel de cazuri sunt pierderea memoriei şi a puterii de concentrare, insomnia, iritabilitatea, halucinaţiile, convulsiile şi tremurul. Acestea trebuie să fie observate înaintea declanşării bolii.

Prognosticul în alcoolism este mult mai bun decât în alte forme de ciroză. Totul depinde de voinţa alcoolicului de a depăşi dependenţa pentru alcool. Acest lucru depinde de sprijinul familiei, dar şi de resursele financiare de care dispune pacientul. (Dr. Carmen-Simona Galan este medic rezident Clinica a V-a Medicală şi de Geriatrie-Gerontologie, Spitalul Universitar CFR Iaşi)