Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Efectele epuizării cognitive asupra organismului

Efectele epuizării cognitive asupra organismului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 08 Sep, 2022

Așa cum oboseala fizică își pune amprenta asupra stării de sănătate, și oboseala intelectuală (sau epuizarea cognitivă) are efecte asupra organismului. Efortul cognitiv prelungit provoacă oboseală fizică, deși de un alt fel decât oboseala pe care o resimt cei care ridică greutăți sau aleargă pe distanțe lungi, conform unui studiu realizat la Spitalul Universitar Pitié-Salpêtrière din Paris.

Autorii studiului, citați de revista EurekAlert, cei a căror muncă presupune ore întregi petrecute la birou, nu exagerează deloc atunci când la sfârșitul zilei se plâng de oboseală. Atât în cazul unui efort fizic intens, cât și în cazul unui efort intelectual prelungit, oboseala pe care o resimțim are o cauză de natură organică, nu de natură mentală sau psihologică. Studiul cercetătorilor francezi a demonstrat că munca intelectuală prelungită provoacă acumularea unor substanțe potențial toxice într-o anumită zonă a creierului, şi anume în cortexul prefrontal. Acest lucru influențează controlul asupra deciziilor pe care le luăm: atenția se mută automat către chestiuni mai puțin relevante sau care nu necesită un efort mintal mare.

Conform anumitor teorii, oboseala ar fi un fel de iluzie creată de creier pentru a ne determina să optăm pentru activități care ne oferă mai multă satisfacție. „Rezultatele noastre arată însă că efortul cognitiv provoacă o alterare funcțională reală și acumularea de anumite substanțe. Așadar, oboseala ar fi de fapt un semnal care ne determină să ne oprim din muncă, dar nu cu scopul de a fi mai mulțumiți, ci cu scopul de a menține integritatea funcțională a creierului”, a explicat unul dintre autorii studiului, profesorul Mathias Pessiglione, specializat în neuroștiințe.

Împreună cu coordonatorul studiului, Antonius Wiehler, profesorul Mathias Pessiglione și-a propus prin acest studiu să afle de ce un computer poate să funcționeze fără pauze, iar creierul nu poate. Pentru a afla răspuns la această întrebare, ei au folosit spectroscopia de rezonanță magnetică pentru a monitoriza creierele a două grupuri de voluntari pe parcursul unei zile de lucru: unii participanți erau implicați în activități care îi suprasolicitau din punct de vedere mental, iar voluntarii din al doilea grup aveau de îndeplinit sarcini mai simple.

În grupul celor care aveau o muncă intelectuală mai intensă, spectroscopia de rezonanță magnetică a indicat apariția unor semne de oboseală, inclusiv o dilatare mai mică a pupilelor. La voluntarii din acest grup a fost observată o modificare în alegerile lor, ei orientându-se către opțiuni care le puteau oferi recompense pe termen scurt și cu mai puțin efort. În plus, nivelurile de glutamat din cortexul prefrontal al creierului s-au dovedit a fi mai mari.

Potrivit cercetătorilor francezi, acumularea de glutamat ar îngreuna activitatea cortexului prefrontal, pentru a încetini efortul cognitiv după o zi de muncă. Nu există nici o altă modalitate prin care să putem evita această limitare a creierului decât prin odihnă și somn, deoarece studiile au arătat că glutamatul se poate elimina prin somn, a subliniat profesorul Mathias Pessiglione.

Autorii studiului, publicat în revista științifică ­Current Biology, spun că observațiile lor ar putea avea în viitor o aplicare în practică prin monitorizarea nivelului de glutamat din cortexul prefrontal pentru a identifica apariția stării de epuizare cognitivă. Astfel ne-am putea adapta agenda de lucru pentru a evita apariția stării de oboseală intelectuală. De asemenea, cercetătorii francezi ne sfătuiesc să nu luăm decizii importante atunci când ne simțim obosiți. (I. M.)