Efectele frigului asupra vârstnicilor

La persoanele vârstnice, o temperatură adecvată în camera de locuit (18-20°C), o bună hidratare şi evitarea consumului de băuturi alcoolice sunt factori care ajută organismul în lupta cu frigul. Pierderea luptei cu frigul înseamnă multă suferinţă, necesitatea spitalizării, iar, uneori, pierderea vieţii.

Cei mai expuşi la efectele temperaturilor extreme sunt copiii (în special nou-născuţii) şi vârstnicii. La aceste categorii de persoane este redusă capacitatea funcţională a organismului de adaptare la variaţiile de temperatură.

La persoanele vârstnice, în afara temperaturilor foarte scăzute ale mediului ambiant, există şi alţi factori care pot contribui la scăderea temperaturii corpului. Persoanele vârstnice prezintă o capacitate redusă de a percepe intensitatea frigului. La aceasta se adaugă funcţionarea defectuoasă a mecanismelor de conservare a căldurii, deci organismul unei persoane vârstnice nu are capacitatea de a reduce eficient pierderile de căldură.

Multe dintre bolile asociate, cum ar fi insuficienţa cardiacă, infecţiile pulmonare, traumatismele cerebrale, hipotiroidismul, pot contribui, suplimentar, la scăderea temperaturii corpului, atunci când este rece. Imobilizarea la pat din cauza unor boli poate favoriza, de asemenea, reducerea temperaturii corpului.

Temperatura din încăperea de locuit trebuie să fie între 18°C şi 20°C. În cazul temperaturilor sub 18°C, organismul persoanelor vârstnice nu reacţionează prin apariţia tremuratului, pentru a produce suplimentar căldură. Persoanele vârstnice pot să nu-şi dea seama că temperatura scăzută din cameră poate determina, treptat, scăderea temperaturii corpului lor, care le poate afecta starea de sănătate. Treptat, mâinile, picioarele şi abdomenul devin tot mai reci, iar persoana nu tremură de frig, aşa cum s-ar aştepta cei din jur. Pe măsură ce temperatura corpului scade, apare o stare de oboseală, o stare de slăbiciune, apare indiferenţă faţă de ceea ce se întâmplă în jur şi scade capacitatea de coordonare a mişcărilor. Dacă temperatura corpului continuă să scadă, apare starea de confuzie şi apar halucinaţiile. Dacă persoana continuă să stea în frig, evoluţia este spre deces.

O greşeală foarte frecventă în perioada rece este consumul de băuturi alcoolice. A consuma alcool este o capcană, deoarece alcoolul determină imediat vasodilataţie, cu senzaţie de căldură. Dar prin vasodilataţia dată de alcool, se pierde o cantitate foarte mare de căldură, ceea ce favorizează apariţia degerăturilor, dacă persoana stă mai mult timp afară, în frig. La persoanele vârstnice, frigul, consumul de alcool şi funcţionarea defectuoasă a sistemelor de termoreglare contribuie la apariţia, cu frecvenţă mai mare, a hipotermiei.

Hidratarea, necesară şi în timpul iernii

În perioada rece, la fel ca şi în perioada caldă, este necesar ca organismul să fie foarte bine hidratat. Pentru o bună hidratare este necesar să se consume lichide la fiecare două ore interval. Multe persoane au convingerea că prin consumul de lichide foarte fierbinţi pot contribui mai repede la încălzirea organismului. Dacă lichidele sunt foarte fierbinţi pot provoca leziuni la nivelul mucoasei bucofaringiene, de aceea se recomandă ca lichidele consumate să fie calde. Cei cărora nu le plac ceaiurile, le sunt recomandate supe, laptele cald sau cacao caldă, dar nu cafeaua. Cafeina din cafea sau din alte băuturi determină efect vasoconstrictor, deci va reduce circulaţia sângelui în vasele periferice.