Efectele nocive ale consumului în exces de zahăr alb

Consumul de zahăr alb, precum şi de alimente procesate cu adaos de zahăr a crescut, în ultimele decenii, în mod vertiginos. Cerinţa organismului pentru dulce este datorată, în primul rând, unei alimentaţii haotice la ore neregulate, săritului peste mese şi unui deficit de nutrienţi (Mg, Zn, Cr). 

La toate vârstele, zaharurile în doze mode­rate (15-20% din totalul caloriilor consumate zilnic) sunt sursele cele mai importante de ener­gie, care pun în funcţiune întregul motor bio­logic. Fiind uşor asimilabile, contribuie, zilnic, la susţinerea activităţilor fizice şi intelectuale, la buna funcţionare a creierului (140 g glucoză), a con­tracţiilor miocardice, a ţesuturilor musculare şi a întregului sistem nervos. Din aceste considerente, nu se poate renunţa la apor­tul zilnic al zaharurilor (glucidelor), dar consumate în doze raţionale, fără excese, dar şi fără ca­renţe. În schimb, la un consum excesiv de zahăr, apar dereglări în organism, cu efecte foarte dăunătoare, indiferent de vârstă.

Prin procesare şi rafinare la temperaturi foarte ridicate, za­hărul alb devine o „calorie goală”, care păstrează numai glucidele solubile şi pierde total suportul biologic (enzime, vitamine, săruri minerale, fibre vegetale) existent în plantele din care se extrage (sfeclă şi trestie). Unul dintre efectele cele mai vizibile este acela că zahărul acidifică organismul şi provoacă dezechilibre la nivelul tractului gastrointestinal, cu erodarea pereţilor stomacului şi intestinelor, prin ulcere gastrice şi duodenale, diverticuloză şi poli­poza colonului, stări de indigestii, malabsorbţie, colite ulceroase şi consti­paţii cronice. O parte din zahăr este convertit chiar în intestinul subţire trecând în alcool, care difuzează în vasele sanguine şi ajunge la ficat, unde, alături de fructoza metabolizată în grăsime, produce intoxicarea şi steatoza hepatică (ficat gras).

Zahărul favorizează, de asemenea, dezvoltarea fungilor (Candida albicans) în defavoarea florei intestinale saprofite, provocând inflamaţii cronice ale mucoasei bucale şi intestinale. Excesul de zahăr se transformă în picături de grăsi­me care se stochează sub formă de celule adipoase, depuse la nivelul ţesutului abdominal şi toracic, dând obezitate atât la copii, cât şi la adulţi.

Prin creşterea nivelului de colesterol (total şi LDL) şi de tri­gli­ceride din sânge, apare riscul unor boli cardiovasculare (atero­s­cle­roză, hi­perten­siune arterială, pal­pitaţii, cardiopatie ischemică, infarct miocardic, arterită, tromboze coronariene).

Este dovedit faptul că un consum de zahăr în exces afectează sănă­tatea danturii la copii, întârzie formarea dinţilor, atacă smalţul dinţilor, din cauza aci­dităţii sporite din cavitatea bucală şi măreşte riscul de apariție a cariilor dentare. Tot consumul de zahăr în exces slăbeşte sistemul imunitar în lupta cu bacteriile şi virusurile din exterior, provocând alergii alimentare, boli gingivale, eczeme şi îmbolnă­viri frecvente. De aceea, se reco­man­dă o armonizare a consumului de zahăr, care să reprezinte numai 10% din aportul caloric zilnic, ­indiferent de vârstă, cu o limitare la patru linguriţe pentru femei şi șase linguriţe pentru bărbaţi.

(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)