Efectul singurătății asupra creierului

Sărbătorile acestui sfârşit de an, pe care ne‑am obișnuit să le petrecem împreună cu cei dragi, vor însemna pentru unii dintre noi singurătate, din cauza restricțiilor impuse pe fondul pandemiei. Singurătatea are efecte asupra creierului uman, fiind percepută tot mai mult drept un risc major pentru sănătate. Cercetătorii canadieni de la Universitatea McGill din Montreal au analizat aceste efecte, observând la persoanele singure variații de volum ale diferitelor regiuni ale creierului, dar și diferențe privind modul în care aceste regiuni comunică între ele prin intermediul rețelei neuronale. Studii anterioare similare au demonstrat că persoanele în vârstă, care trăiesc în singurătate, prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu probleme cognitive și diferite forme de demență.

Cunoașterea modului în care singurătatea afectează creierul ne‑ar putea ajuta să înțelegem cum putem preveni astfel de afecțiuni neurologice, conștientizând totodată că este nevoie de o acțiune urgentă pentru a reduce sentimentul de izolare în societatea de astăzi.

Studiul cercetătorilor canadieni, publicat în revista științifică Nature Communications, a fost realizat pe un eșantion de circa 40 de mii de voluntari. Examinările imagistice cu rezonanță magnetică (RMN) au indicat modificări la nivelul așa‑numitei rețele cerebrale implicite, formată din acele regiuni ale creierului care se activează când ne amintim de trecut, ne facem planuri de viitor sau ne gândim la un prezent ipotetic, așa cum ni l‑am dori, și când ne raportăm la relația cu cei din jur.

În cazul persoanelor singure, cercetătorii canadieni au observat un volum mai mare de materie cenușie în aceste regiuni și o legătură mai strânsă între ele. Faptul că singurătatea provoacă schimbări la nivelul acestei rețele s‑ar putea explica prin faptul că oamenii încearcă să treacă mai ușor peste izolarea de ceilalți, folosindu‑și imaginația, rememorând amintiri sau făcându‑și planuri de viitor. (I. M.)