Enteritele şi colitele, cele mai frecvente boli de stomac

Enteritele sunt inflamaţii ale intestinului subţire, produse de o boală generală (dizenterie, febră tifoidă, uremie, holeră) sau din cauza unor factori externi (alimente alterate şi infectate, medicamente chimice depăşite). Colitele sunt inflamaţii ale colonului cauzate de unele infecţii, paraziţi sau substanţe toxice, provenite din exterior prin alimentaţie.

Enterita acută apare la scurt timp după agresarea mucoasei intestinale prin diverse infecţii, parazitoze şi intoxicaţii. Agenţii infecţioşi care afectează mucoasele sunt: bacterii, virusuri, ciuperci şi protozoare. Parazitozele sunt implicate, de obicei, în dizenterie, lambliază şi alte helmintiaze. Intoxicaţiile alimentare sunt provocate de toxinele existente în produsele alterate, care se înmulţesc rapid în intestine prin activitatea unor bacterii patogene sau în exces de alcool şi metale grele.

Boala se manifestă prin diaree acută. Bolnavul are greţuri, vărsături, dureri abdominale violente, balonări, frisoane, febră, sete mare, dureri de cap, astenie şi stare generală alterată progresiv.

Enterita cronică este cauzată de unii factori de risc, ce favorizează boala: genetici, modificări endocrine, viaţă tensionată în timpul mesei, anxietate, suprasolicitări fizice şi intelectuale, căldură mare sau frig, insomnii cronicizate şi consumul de medicamente contraindicate sau cu termen depăşit. Durerile abdominale apar la 2-3 ore după mese din cauza unei digestii incomplete.

Remedii fitoterapeutice

Infuziile şi decocturile se administrează după mese, fără îndulcire cu zahăr, ci numai cu zaharină sau ciclamat. Sunt eficiente:

Infuziile din:

- flori de gălbenele, albăstrele, lavandă, muşeţel, sulfină, ciuboţica cucului;

- frunze de anghinare, frasin, nuc, mentă, roiniţă, salvie, zmeur, urzică moartă;

- herba de coada şoricelului, busuioc, creţuşcă, cimbrişor, nalbă mare, răchitan, sunătoare, turiţă mare;

- fructe de ienupăr, chimion şi anason.

Decocturi din:

- rădăcini de angelică, cerenţel, brusture, tătăneasă;

- fructe de corn, afin, măceş;

- herba de coada racului, sclipeţi;

- scoarţă de stejar;

- macerat din afin şi păducel (fructe), muşeţel şi nalbă mare;

- tinctură din turiţă mare, obligeană (rădăcini) şi corn (fructe).

Apiterapia recomandă:

- polen uscat (20 g pe zi) luat înainte de mesele principale în cură de 30 zile;

- tinctură de propolis (20 g în 100 ml alcool 900), macerată 40 ore şi diluare cu apă distilată (1:3) din care se consumă câte 30-40 picături în 100 ml apă călduţă, cu 60 minute înainte de mese.

Dieta hidrică, necesară pentru refacerea intestinului inflamat

În crizele de enterite acute se impune un repaos total al intestinului inflamat printr-o dietă hidrică (1,5-3 litri lichid pe zi), repartizată în 5-6 reprize, cu ceaiuri călduţe (de afin, muşeţel, mentă, măceşe, răchitan, sclipeţi), neîndulcite şi cu adaus de lămâie sau sucuri foarte diluate de fructe, cu acţiune alcalinizantă. Timp de 3-4 zile se consumă alimente uşor digerabile cum ar fi: supe de legume pasate şi strecurate cu morcov şi orez, fiertură de orez sau pilaf (fără carne şi grăsime). Treptat se poate mânca brânză de vaci, urdă, telemea desărată, ouă fierte moi.

În enteritele cronice se adoptă un regim alimentar complet, folosind carne slabă de vită sau pasăre (rasol sau tocată în perişoare), peşte slab (şalău, ştiucă, păstrăv, biban, guvizi, mreană, calcan), pâine albă prăjită, biscuiţi, paste făinoase, budinci cu brânză sau carne, prăjituri uscate şi peltea de gutui.

Printre alimentele interzise se enumeră carnea (de porc, vacă, raţă, gâscă, vânat), ficat, rinichi, mezeluri, rântaşi, peşte gras, slănină, untură, grăsimi prăjite, afumături, conserve din carne, sardele, icre, maioneze, papricaş, pâine neagră, fasole uscată, ciuperci, salate crude cu ceapă, usturoi, castraveţi, vinete, precum şi alimentele puternic condimentate (cu piper, ardei iute, muştar, hrean, acrituri).

Ceaiuri din plante care calmează colitele

Colitele se manifestă prin dureri abdominale acute, care apar brusc, mai ales după mesele copioase, însoţite de constipaţie, balonări, arsuri şi vărsături. Există pericolul evoluţiei spre cancer de colon, mai ales la persoanele în vârstă, din cauza întârzierii tranzitului intestinal. Pe bună dreptate se spune că „moartea poate pleca din colon“.

Sunt utilizate plante ca muşeţelul, anghinare, mentă, roiniţă, sunătoare, sulfină, coada şoricelului, ţintaură, nalbă mare, urzică moartă. La nevoie se adaugă salcâm, soc, lavandă şi gălbenele (flori), afin, zmeur, mur şi salvie (frunze), busuioc, măghiran şi cimbru de grădină (herba), obligeană, cerenţel şi valeriană (rădăcini), ienupăr, chimion, coriandru şi fenicul (fructe).

Apiterapia recomandă:

- tinctură alcoolică de propolis în alcool 70%, luată de 3 ori pe zi, cu o oră înainte de mesele principale;

- polen granulat (20 g pe zi) luat dimineaţa pe stomacul gol timp de o lună în fiecare trimestru.

În cazul colitelor se recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale tubului digestiv, astfel ca să se asigure evitarea suprasolicitării colonului.

În faza cu dureri acute, timp de 2-3 zile, se recurge la o dietă hidrică sau hidrozaharată (ceaiuri uşor îndulcite, bogate în taninuri, cu efecte astringente). Urmează o dietă cu supe sau ciorbe de legume în care se adaugă puţin orez şi carne tocată (25 g la 100 g supă); amestecul se pasează prin sită şi se adaugă un gălbenuş de ou sau puţin unt.

Se vor consuma supe de legume strecurate (dovlecei, morcov, salată, spanac, sfeclă roşie), iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, unt crud, cartofi, budinci, ulei neprăjit, pâine albă prăjită, biscuiţi de casă. Ulterior se introduc în alimentaţie carne fiartă de viţel, pasăre şi peşte slab, ouă moi, paste făinoase (griş, macaroane, fulgi de ovăz, fidea, arpacaş, tăiţei), sufleuri, creme, tarte, prăjituri de casă. Ca fructe sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui, iar ca lichide se beau sucuri de legume (cure de 10 zile) şi fructe neacide, compoturi şi vinuri roşii.

Sunt excluse produsele bogate în celuloză grosieră. Se mai exclud grăsimile prăjite, carnea grasă de porc, gâscă, raţă, vânat şi peşte gras, conserve, afumături, sardele, mezeluri, slănină, şuncă, icre, rinichi, ficat, fasole uscată, ouă prăjite, ciuperci, sosuri cu rântaşi, pâine neagră caldă, prăjituri cu frişcă, condimente iuţi, murături, oţet, dulceaţă, îngheţată, alune, ciocolată, cafea neagră, băuturi alcoolice.

Abuzul de medicamente poate conduce la colon iritabil

Colonul iritabil este o afecţiune benignă care dereglează echilibrul dintre activitatea secretorie a mucoaselor şi activitatea motorie a intestinului. În declanşarea bolii intervin atât factori interni (toxici, virali sau funcţionali), cât şi factori psiho-emoţionali (stări de stres, emoţii puternice, suprasolicitare fizică şi psihică, astenie, insomnii, anxietate), mese servite în grabă şi abuz de medicamente şi laxative.

Se manifestă prin arsuri, greţuri, eructaţii, constipaţii sau diaree, balonări, dureri în lungul colonului stâng, dureri de cap, insomnii, palpitaţii, senzaţie de leşin, bufeuri, transpiraţii excesive.

Se folosesc plante care au acţiuni antiseptice, carminative, antispastice şi sedative:

- infuzii cu flori de tei şi salcâm, frunze de mentă şi roiniţă, herba de coada şoricelului şi coada racului, amestecate în părţi egale; se ia 1 lingură amestec uscat şi mărunţit la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10 minute şi se beau, zilnic, 2-3 ceaiuri puţin îndulcite;

- tinctură combinată de beladonă şi valeriană, (în părţi egale), luată intern câte 20 picături în puţină apă îndulcită, de 2-3 ori pe zi.

Pentru stimularea evacuării colonului se recomandă mese la ore regulate consumând cartofi fierţi sau piure, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, margarină, ouă moi, peşte slab, carne fiartă de vită şi pui, fără condimente şi fără murături condimentate. Fructele să fie coapte sau sub formă de sucuri şi siropuri (din mere, gutui, afine, coarne). Cu 30 minute înainte de mese se recomandă a se lua câte o lingură de sirop sau gel de Aloe vera, cu ceai de coada şoricelului.

Se vor evita alimentele dure şi varza, castraveţii, ridichile, fasolea uscată. Nu sunt indicate laptele, cafeaua, tutunul şi lichidele foarte reci sau foarte fierbinţi.