Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Este sau nu inofensivă cofeina?

Este sau nu inofensivă cofeina?

Data: 26 Mai 2013
Din păcate, nu există un răspuns universal-valabil la această întrebare. Totul depinde, în principal, de cum reacţionează fiecare organism la cofeină. Unele persoane se simt mai vesele, mai vioaie şi mai sociabile, încercând chiar o stare de euforie. Alte persoane devin însă iritabile şi anxioase, capătă dureri de cap sau riscă atacuri de panică după ce consumă cofeină.
 
Trebuie reţinut şi faptul că majoritatea celor care consumă foarte des cofeină riscă să devină dependenţi, lucru valabil şi în cazul copiilor. Totuşi, deşi cofeina prezintă unele însuşiri ale drogurilor, medicii consideră că implicaţiile acestei dependenţe nu sunt grave. În creier, cofeina acţionează ca un stimulent indirect, blocând acţiunea neurotransmiţătorului adenozină, care comandă creierului să se liniştească şi să adoarmă. Molecula cofeinei se aseamănă cu adenozina şi poate „păcăli“ creierul, substituind-o pe aceasta. Ca urmare, adenozina este incapabilă să înăbuşe neurotransmiţătorii „însufleţitori“, ca dopamina, iar creierul rămâne într-o stare permanentă de excitabilitate.
 
Efectele benefice ale cofeinei constau în sporirea atenţiei şi a concentrării, înlăturarea oboselii şi micşorarea timpilor de reacţie. Totuşi, studiile au arătat că şi dozele mici de cofeină au aceste efecte, nefiind necesară îngurgitarea unor cantităţi uriaşe. Doza optimă de cofeină este de 100 până la 200 mg - una până la două ceşti de 140 g. Le puteţi distribui în două segmente orare: dimineaţa şi la sfârşitul după-amiezii, când efectul cofeinei dispare. Dozele mai mari nu dau rezultate mai bune, uneori fiind chiar contraproductive.
 
Pe lângă cafea, şi ceaiul este un depozitar util de cofeină. Deşi conţine doar 60 mg de cofeină (cam la jumătate faţă de cafea), o ceaşcă de ceai vă poate ajuta să vă învioraţi pe loc creierul şi să vă îmbunătăţiţi performanţele.
 
Cele trei mari surse de cofeină:
 
- Cafeaua - în jur de 70 mg la 100 ml de cafea preparată; 
 
- Ceaiul - în jur de 18 mg de cofeină la 100 ml de ceai preparat;
 
- Cola - în jur de 14 mg la 100 ml. (Otilia Bălinişteanu)