Expunerea la soare versus carotenoide din alimentaţie

Atingerea delicată a razelor de soare reflectată în strălucirea bronzului pe chipurile și trupurile noastre! Ce imagine de poveste și, totuși, nu o poveste atât de frumoasă! Bronzul reprezintă reacția de apărare a pielii în fața unui factor agresor - radiațiile UV. Situate în spectrul eletromagnetic între lumina vizibilă și radiațiile X, ultravioletele străbat primul strat al pielii, epiderma, vătămând celulele acesteia. Această vătămare constă, în primul rând, în afectarea ADN-ului, punând bazele inițierii unui proces tumoral.

Din fericire, pielea este înzestrată cu un scut de protecție, reprezentat de un pigment, numit melanină, produs de niște celule speciale situate în profunzimea epidermei, melanocitele. Cu cât expunerea la UV este mai îndelungată și mai intensă, cu atât melanocitele sunt forțate să producă mai multă melanină pentru a reduce impactul negativ. Astfel apare bronzul.

Există trei lungimi de undă corespunzătoare radiațiilor ultraviolete: UVA, UVB și UVC, cu putere diferită de penetrare a pielii, fiind responsabile în principal de formarea ridurilor și a petelor și de dezvoltarea diferitelor forme de cancer de piele.

Radiațiile UVA constituie circa 95% din radiația ultravioletă. Acestea sunt razele care pătrund cel mai adânc în piele, circa jumătate pătrunzând până în dermă, al doilea strat al pielii, acolo unde se află colagenul, elastina, acidul hialuronic, vasele de sânge. Potențialul nociv al radiațiilor UVA este atât de mare, încât induc modificări în ADN în mai puțin de un minut de la expunere. Radiațiile folosite în saloanele de bronzat sunt de tip UVA, în cantitate de 10-15 ori mai mare decât cea provenită de la soare, crescând riscul de cancer de piele cu 70%.

Radiațiile UVB constituie 5% din ultravioletele care ajung la suprafața Pământului, afectând mai ales celulele epidermei. Pe lângă faptul că reprezintă principalul factor cauzator al cancerului de piele, ambele tipuri de UV produc îmbătrânirea prematură a acesteia, determinând apariția liniilor fine și a ridurilor, pigmentarea și uscarea acesteia.

Radiațiile UVC au cea mai mică lungime de undă, purtând prin urmare cea mai multă energie. Din fericire, stratul de ozon funcționează ca un ecran de protecție în fața acestora, împiedicându-le să ajungă la suprafața Pământului. Acesta este unul dintre motivele pentru care, în anii ’70, au fost interzise substanțele chimice care afectează stratul de ozon. Lămpile cu UV folosite în spitale pentru sterilizarea spațiilor și arzătoarele pentru sudură utilizează acest tip de radiație.

De preferat vitamina D din suplimente

În ciuda faptului că radiațiile UV pot fi invocate ca stimulatori ai sintezei de vitamina D în piele, adevărul este că, pus în balanță, nu merită riscul, având în vedere că putem obține cu ușurință vitamina D din suplimente, mai ales din uleiul de pește. Acesta furnizează două categorii de molecule importante: omega-3 și vitamina D.

Melanomul, cea mai agresivă formă de cancer a pielii, cancerul cutanat cu celule scuamoase și cancerul cutanat cu celule bazale sunt formele de cancer cel mai ușor de prevenit, prin limitarea expunerii la soare și evitarea saloanelor de bronzat. Întrucât lumina naturală, provenită de la soare, include și radiațiile ultraviolete, este bine să avem în vedere metodele și mijloacele prin care ne putem proteja eficient.

Primul și cel mai important lucru de făcut este evitarea expunerii directe la razele de soare, în special în intervalul orar 11:00-15:00. De asemenea, îmbrăcămintea este foarte importantă, pe tot parcursul zilei. Aceasta trebuie să acopere o suprafață cât mai mare din piele și să nu fie transparentă. Cu cât este mai transparentă, cu atât permite trecerea unei cantități mai mari de radiații. Pălăriile sunt un accesoriu important dacă au boruri largi. Pe față, pe gât, pe umeri, pe brațe și pe mâini aplicăm o cremă cu factor de protecție mare, SPF 30 sau 50, cu spectru larg de acțiune. Acest simplu gest poate reduce riscul de melanom cu până la 50% tocmai pentru faptul că cea mai frecventă cauză a cancerului de piele o constituie leziunile pe care celulele le acumulează în timp de pe urma expunerii la soare. Aplicarea SPF-ului este necesară și recomandată începând cu vârsta de 6 luni, alături, desigur, de celelalte măsuri de prevenție: umbră, haine.

Este foarte important timpul total din viață petrecut la soare: este suficient un singur eveniment din copilărie în care pielea a suferit arsură solară cu bășici ca riscul de cancer să se dubleze la maturitate. Nu lăsați copiii cu pielea goală la soare, indiferent că sunt pe plajă, la piscină, în grădină la țară sau oriunde altundeva, deoarece terenul pentru cancerul de piele la vârsta adultă se pregătește în copilărie.

Un alt aspect de care trebuie să ținem cont vizează aplicarea corectă a SPF-ului. În primul rând, este de preferat să optăm pentru o cremă în locul unui spray și să o reaplicăm după expunerea la apă și nisip. Cantitatea optimă este de jumătate de linguriță pentru față și gât și 5 lingurițe pentru tot corpul. Un spray cu SPF poate fi folosit pentru reaplicarea pe parcursul zilei, la intervale de 2-3 ore. De asemenea, este bine să știm că SPF-ul trebuie aplicat chiar dacă nu ieșim din casă sau dacă afară este înnorat: radiațiile UV trec și prin pătura de nori, și prin ferestre.

Protecţie prin molecule provenite din dietă

Protecția asigurată prin aceste măsuri poate și trebuie să fie completată de protecția conferită de diferite molecule provenite din dietă. O astfel de moleculă este nicotinamida, o formă a vitaminei B3, cunoscută în industria cosmetică și sub denumirea de niacinamidă. Se pare că administrarea orală a acesteia poate reduce riscul de cancer de piele cu până la 25%. Alimente care o conțin sunt peștele (tonul, somonul), pieptul de pui, ciupercile, orezul brun, grâul kamut, pastele din făină integrală, mazărea verde, arahidele, avocado, porumbul dulce, semințele de cânepă, chia, cartoful dulce, semințele de floarea-soarelui, nectarinele. Unul dintre mecanismele de acțiune ale nicotinamidei vizează rolul acesteia în procesele de regenerare ale enzimelor din piele care participă la reacțiile de detoxifiere și de îndepărtare a radicalilor liberi rezultați în urma vătămării produse de UV.

Așa cum putem rezolva problema vitaminei D cu ajutorul suplimentelor, la fel o putem aborda și pe cea a culorii pielii. Strălucirea aurie nu trebuie să fie neapărat rezultatul stresului cauzat de UV, ci poate fi efectul acțiunii unor molecule furnizate de anumite alimente. Într-adevăr, conform spuselor medicului american Michael Greger, „cu cât mănânci mai sănătos, cu atât arăți mai sănătos” și mai frumos. Carotenoidele nu colorează doar fructele și legumele în care se găsesc, ci conferă și pielii strălucirea aurie mult dorită. În plus, acestea sunt molecule cu puternice efecte antioxidante, protejând sănătatea generală a pielii și a întregului organism. Alimente care le conțin din belșug sunt morcovii, cartofii dulci, roșiile, citricele, pepenele galben, ardeii grași, papaya, kale, spanacul, caisele, mango, goji.