Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Fagul, un ajutor de nădejde în tratarea reumatismului
Cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea ştiinţifică de Fagus sylvatica, fagul este un arbore important, nu numai în industria prelucrării lemnului, ci şi în fitoterapie, unde sunt utilizate scoarţa, mugurii, frunzele şi fructele.
Scoarţa are acţiuni astringente, dezinfectante, antiseptice pulmonar, cicatrizante, febrifuge, antidiareice, purgative, vermifuge şi tonic-amare. Mugurii au proprietăţi de stimulare a diurezei şi a activităţii rinichilor. Cărbunele alimentar, obţinut din lemn de fag, are efecte antiacide şi absorbante pentru gazele şi toxinele intestinale, iar cenuşa lemnului are proprietăţi diuretice şi antilitiazice la nivelul rinichilor. La nivelul aparatului digestiv, scoarţa are efecte contra febrei şi combate diareea, dizenteria, litiaza biliară şi paraziţii intestinali. La rinichii bolnavi acţionează prin creşterea diurezei, în dizolvarea pietrelor renale, în insuficienţa urinară, scăderea uremiei, nefrite, cistite. În afecţiunile pulmonare are efecte bune în emfizem pulmonar şi scăderea febrei, prin efectul antipiretic. În tratamentele externe, are efecte în cazul durerilor reumatice şi cu diferite dermatoze. Forme de utilizare Scoarţa se foloseşte în: - infuzie din două linguri de scoarţă mărunţită la 250 ml de apă clocotită; se beau zilnic câte două-trei căni; - decoct din scoarţă mărunţită (o linguriţă la 200 ml de apă); se fierbe 5 minute, se strecoară şi se beau una-două ceşti pe zi, cu efecte în caz de diaree şi dizenterie; - pulbere din scoarţă mărunţită fin, din care se iau câte 10 g pe zi, în afecţiuni pulmonare cronice sau se pune pe zone dureroase, reumatice şi gutoase sau pe dermatoze ale pielii; - decoct din scoarţă sau ramuri tinere (30 g la un litru de apă), care se toarnă în apa de baie, unde se stă timp de 15-20 de minute, la o temperatură sub 37 de grade Celsius, pentru tratarea durerilor reumatice, sau se face gargară în stomatite şi aftoze; - rotiţe din scoarţă proaspătă, care se aplică pe bube şi pe furuncule, după care se bandajează. Mugurii se consumă cruzi, având efecte în reumatism, litiază renală: - infuzie din muguri uscaţi de fag (două linguriţe la 250 ml de apă clocotită), se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau două căni pe zi, în caz de litiază renală dureroasă; - tinctura din muguri se consumă câte 30 de picături de două ori pe zi, înainte de masă, având efecte în bolile pulmonare şi renale. Frunzele se folosesc sub formă de: - decoct concentrat din frunze şi ramuri tinere, care se toarnă în apa de baie, unde se stă 15 minute zilnic, contra durerilor reumatismale; - pulbere din frunze uscate, pusă pe răni greu vindecabile, având acţiune cicatrizantă, după care se bandajează. Fructele sunt indicate în dureri acute, provocate de colici renali şi calculoză renală. Cărbunele din lemn de fag are rol absorbant pentru gazele intestinale, fiind indicat în caz de balonări, diaree, tulburări de fermentaţie. Cenuşa din lemn se fierbe cu apă timp de 90 de minute, iar extractul se foloseşte de mai multe ori pe zi pentru tratarea negilor şi curăţirea tenului congestionat.