Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Fetiţele foarte slabe prezintă un risc ridicat de cancer mamar la maturitate
O echipă de cercetători suedezi a realizat un studiu ale cărui rezultate arată că femeile care aveau o constituţie slabă la vârsta de şapte ani se confruntă cu un risc crescut de declanşare a cancerului mamar după ce vor ajunge la menopauză, această descoperire fiind valabilă în special pentru tumorile grave. Concluziile acestui studiu par paradoxale, în măsura în care oamenii de ştiinţă au afirmat anterior că o greutate mare la naştere şi obezitatea din timpul vieţii adulte cresc riscul de apariţie a cancerului. Medicii suedezi au studiat legăturile dintre greutatea la naştere şi tumori, pe un grup de 2.818 femei suferind de cancer mamar şi pe un grup de 3.111 de persoane care nu sufereau de această boală. "Principala noastră descoperire a constat în faptul că o constituţie fizică puternică la vârsta de şapte ani merge mână în mână cu scăderea riscului de apariţie a cancerului mamar la menopauză", a explicat Jingmei Li, unul dintre cercetători. După ce rezultatele au fost comparate cu alţi indicatori importanţi, precum vârsta, ciclul menstrual, indicele de masă corporală şi densitatea sânilor, consideraţi factori de risc, "corpolenţa la vârsta de şapte ani a rămas în continuare un factor de protecţie semnificativ", a precizat aceeaşi sursă. Corpolenţa la vârsta de şapte ani protejează în special împotriva tumorilor mai grave, au explicat cercetătorii. Alţi cercetători de la Universitatea Washington din oraşul St. Louis au decodat genomul tumorii mamare şi al metastazelor de care a suferit o femeie afro-americană, diagnosticată cu o formă foarte gravă de cancer la sân, care i-a cauzat moartea. Cercetătorii au comparat genomurile celulelor sănătoase ale acestei femei cu cele ale tumorii ei mamare şi cu cele ale metastazelor care s-au dezvoltat în creierul acelei paciente. Ei au constatat astfel 20 de modificări genetice în cazul celulelor din tumoarea mamară. Acest tip de secvenţiere a celulelor pacienţilor suferind de cancer îi va ajuta pe medici să înţeleagă mai bine felul în care tumorile se dezvoltă şi va permite punerea la punct a unor tratamente viitoare mai eficiente împotriva acestor "erori" genetice.