Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Ficatul gras, vulnerabilitate în caz de COVID-19

Ficatul gras, vulnerabilitate în caz de COVID-19

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 30 Oct, 2020

Persoanele cu steatohepatită nealcoolică, sau ficat gras în termeni populari, au o predispoziție mai mare pentru forme grave ale infecției cu noul coronavirus. Un studiu internațional, coordonat de cercetătorii de la Laboratorul de Medicină Moleculară al Universității din Santiago de Compostela (Spania), concluzionează că ficatul gras reprezintă o adevărată vulnerabilitate în caz de COVID-19 și mai ales dacă pacientul este obez.

Studiul a evidențiat, în cazul persoanelor supraponderale, existența unei reacții mai puternice între enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2) și o altă proteină aflată pe suprafața celulelor, denumită TMPRSS2, ambele ajutând coronavirusul să se agațe de membrana celulelor sănătoase și să le infecteze. Cel puțin 80% din pacienții cu forme grave de COVID-19 din Spania suferă de obezitate, iar printre simptomele cel mai frecvent întâlnite se numără și insuficiența hepatică. Studiul prezentat de publicația de specialitate „Journal of Hepatology“ arată că bărbații sunt mai expuși riscului de a dezvolta o formă gravă de infecție cu noul coronavirus în comparație cu femeile, pentru că au un nivel mai ridicat al enzimei ACE2 în sânge. Astfel se explică de ce bărbații obezi, cu acumulări de grăsimi la nivelul ficatului, au simptome mai grave de COVID-19, în comparație cu femeile și cu cei al căror ficat este sănătos. Circa un sfert din populația adultă, la nivel mondial, suferă de boala ficatului gras non-alcoolic, în care acumularea grăsimilor în ficat se produce din alte cauze decât consumul de alcool - obezitatea, excesele alimentare sau stresul. 

La început, boala ficatului gras nu se manifestă prin simptome care să provoace îngrijorare și, în general, este diagnosticată întâmplător, cu ocazia unor examinări imagistice sau analize de rutină. Primul semn în măsură să ne alarmeze în boala ficatului gras este persistența, aparent fără motiv, a stării de oboseală, chiar și atunci când ne odihnim suficient. Lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate și durerile abdominale sunt alte semnale care pot indica un ficat gras. Un factor de risc deloc de neglijat îl reprezintă rezistența la insulină. Ficatul gras non-alcoolic este asociat în cele mai multe cazuri și cu diabet, hipertensiune, obezitate, colesterol și trigliceride peste nivelul normal în sânge, disfuncții ale tiroidei, iar în cazul femeilor, cu ovare polichistice. 

Steatoza hepatică nealcoolică este o afecțiune reversibilă, pentru că celulele hepatice au capacitatea de a se regenera, dar nu trebuie neglijată. Acumulările de grăsime la nivelul ficatului duc în timp la alterarea funcției acestui organ și a celulelor hepatice, cu riscul de a evolua spre ciroză sau chiar spre hepatocarcinom (cancer al ficatului). Cel mai bun tratament împotriva ficatului gras îl reprezintă schimbarea obiceiurilor alimentare: evitarea exceselor alimentare și o dietă cu un nivel scăzut de grăsimi și glucide, astfel încât ficatul să poată sintetiza eficient și rapid grăsimile. Alături de dietă, nu trebuie să lipsească activitatea fizică, cel puțin 30 de minute zilnic.

(Ileana Marin)

Citeşte mai multe despre:   coronavirus