Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Ficatul, mai afectat de noile tulpini ale coronavirusului
Din ce în ce mai mulți pacienți infectați cu noul coronavirus se confruntă și cu o afectare a ficatului din cauza inflamației, iar aceasta pare să fie particularitatea celui de-al treilea val al pandemiei de COVID-19. Din punctul de vedere al medicilor pneumologi, această afectare a ficatului sau hepatocitoliza reprezintă o adevărată provocare, deoarece, pe lângă insuficiența respiratorie, asocierea unei insuficiențe hepatice pune reale probleme în tratarea pacienților.
Hepatocitoliza a afectat o parte din bolnavi și în primele două valuri ale pandemiei, dar într-un procent semnificativ mai mic. În prezent, mai mult de 60 la sută dintre pacienți prezintă această afectare a ficatului, care poate să interacționeze cu medicația, având şi ea un anumit grad de toxicitate pentru ficat, a declarat managerul Institutului „Marius Nasta” din București, Beatrice Mahler, într-un interviu televizat. Actualul val al pandemiei ar putea fi mai rău decât cel din toamna anului trecut, pentru că numărul pacienților diagnosticați cu COVID-19 a crescut brusc, mai ales în rândul persoanelor tinere, care nu s-au vaccinat încă, a mai spus Beatrice Mahler.
Evoluția numărului de infectări este acum extrem de brutală, având în vedere gradul ridicat de contagiozitate al noilor tulpini ale virusului SARS-CoV-2 și faptul că oamenii „au obosit” și par să nu înțeleagă că situația este din nou foarte gravă. Sindromul de citoliză hepatică, despre care a vorbit managerul Institutului „Marius Nasta”, apare cel mai frecvent ca rezultat al toxicității unor medicamente sau a altor substanțe care ajung să fie metabolizate de ficat. Practic, această toxicitate duce la moartea celulelor hepatice și la hepatită toxică sau chiar ciroză hepatică.
În cazul pacienților COVID-19, hepatocitoliza apare ca efect al inflamațiilor puternice pe care noul coronavirus le provoacă în organism, inclusiv la nivelul ficatului. Medicii au remarcat că, în ultimul timp, sunt mai mulți pacienți COVID-19 care au ficatul inflamat. Au fost însă și pacienți care aveau înainte de infectare diverse boli hepatice și hepatocitoliză. Afectarea hepatică se tratează în funcție de cauzele care au dus la apariția sa, a explicat pentru Mediafax medicul gastroenterolog Teodora Spătaru. La origine poate fi o leziune hepatică sau poate fi o inflamație, microtrombozele care apar în COVID-19 sau chiar medicamentația folosită. Dacă sindromul de citoliză hepatică este provocat de tromboze, medicii recomandă anticoagulante, iar dacă este provocată de medicamentele administrate pacientului, vor fi eliminate acele medicamente care au afectat ficatul.
Un indicator de bază în diagnosticarea hepatocitolizei este nivelul transaminazelor, enzime cu rol metabolic important pentru neutralizarea toxinelor ajunse pe diferite căi în organism. Prezente în ficat, dar și în alte țesuturi, transaminazele ajung în mod normal în cantități foarte mici în sânge. Atunci când celulele ficatului sunt lezate din diferite cauze, transaminazele ajung în cantități mai mari în sânge. În general, celulele hepatice sunt lezate din cauza unor procese inflamatorii, cum se întâmplă în cazul pacienților COVID-19, de exemplu, sau din motive de toxicitate crescută, dată de anumite medicamente sau în urma ingerării unor substanțe toxice.
Valorile crescute ale transaminazelor nu înseamnă însă automat o afecțiune hepatică. Interpretarea acestor valori se face de către medic, în corelație cu simptomele pe care le are fiecare pacient în parte. (I. M.)