Fitonutrienţii, substanţe care previn afecţiuni cronice

Sănătatea reprezintă nu doar ab­sența bolii sau a infirmității, ci deplina bunăstare fizică, psihică și socială, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Principala con­di­ție a sănăt­ății o constituie homeo­stazia, adică proprietatea orga­nis­mului de a-și menține cât mai stabile condițiile necesare supra­vie­țuirii: temperatura (36,1-37,2°C), nivelul de hidratare (45-65%), nivelul de oxigenare (›95%), cantitatea de săruri și electroliți (sodiu, potasiu, clor, calciu), cantitatea de glucoză, adică glicemia (72-99 mg/ dL sânge), cantitatea de proteine, de lipide etc. Homeostazia vizează și modul în care o persoană supusă unor factori de stres emoțional își menține stabilă condiția psiho­logică.

Dereglarea homeostaziei, adică a unuia sau mai multor parametri dintre cei menţionaţi mai sus, înseamnă boală și este rezultatul unui dezechilibru ce asociază cele două categorii de factori. Există o seamă de factori care asigură reglarea homeostaziei:

- Echilibrul dintre anabolism și catabolism, adică dintre procesele prin care se produce energie, prin degradarea substanțelor din dietă sau din rezervele corpului și procesele prin care se formează celulele și țesuturile noastre, pornind de la substanțele pe care le aducem din dietă;

- Aportul de nutrienți din surse cât mai variate (legume, fructe, cereale integrale, surse de proteine, lactate, surse de lipide);

- Activitatea hormonală, hormonii controlând procesele metabolice și, destul de mult, ne controlează pe noi, ca ființe;

- Starea microbiomului, adică a microorganismelor cu care convie­țuim - bacterii, drojdii, virusuri -, acestea având rol în digestie, în reglare și protecție imunitară și în alte funcții;

- Activitatea enzimatică, enzimele digestive, hepatice, respiratorii ș.a. fiind proteinele care asigură reac­țiilor biochimice o viteză optimă.

Din punct de vedere funcțional, corpul nostru are nevoie de energie pentru a se pune în mișcare și a-și îndeplini sarcinile. Procesele vitale din organism - de la bătăile inimii la exfolierea pielii, activitățile de ser­viciu, cele casnice, transformarea alimentelor în nutrienți biodisponi­bili, menținerea temperaturii ș.a. - toate necesită energie, pe care o obținem prin oxidarea alimentelor consumate. Practic, alimentele pe care le mâncăm devin parte din noi.

Una dintre cele mai importante funcții ale mâncării este aceea de a ne construi corpurile. Un nou-născut, care la naștere are cca 3 kg, pentru a ajunge la dimensiunile de adult trebuie să mănânce tipurile potrivite de alimente, în cantitățile potrivite. Mâncarea consumată în fiecare zi asigură menținerea structurii corpului și, foarte important, înlocuirea celulelor uzate.

Un alt rol de importanță majoră pe care alimentația îl joacă în viața noastră, prin substanțele pe care le aduce în organism, este acela de reglare a activităților corpului: ritmul cardiac, menținerea temperaturii, controlul fenomenelor de coagulare a sângelui, controlul echilibrului hidric, contracția musculară, eliminarea produșilor reziduali. Fiecare din aceste procese este realizat de diferite substanțe a căror creare se bazează pe alte substanțe, pe care noi le aducem din dietă.

Ultima, dar nu cea din urmă func­ție fiziologică a alimentelor, este aceea de a asigura rezistența organismului față de boli, prin furnizarea elementelor ce intră în componența „echipamentelor” noastre de protecție - sistemul imunitar și microbiota. Mai mult decât atât, alimentele integrale conțin și alte substanțe implicate în protejarea față de bolile infecțioase și cronice. Acestea sunt fitochimicalele (sau fitonutrienții), substanțe care se găsesc doar în plante şi care au rolul de a le conferi rezistență în fața microorganismelor, insectelor și ale altor vătămători. Fitonutrienții au proprietăți antibacteriene, antifungice și insecticide, vindecă leziunile produse de dăunători și ajută planta să supraviețuiască în condiții ostile. Acțiuni similare au și în corpul animalelor și al oamenilor care le consumă. Este un domeniu de cercetare relativ tânăr, dar studiile arată că mulți fitonutrienți intervin, de pildă, în succesiunea de evenimente care determină apariția sau creș­terea unei tumori.

Toate plantele au un conținut mai mare sau mai mic de fitonu­trienți, dar sunt și unele substanțe pe care le găsim la un grup restrâns de alimente. Așa sunt isoflavonele din soia (care se găsesc, dar în cantități mult mai mici, și în alte leguminoase: fasole, linte, mazăre, arahide), resveratrolul din strugurii negri, arahide și fistic, catechinele din ceaiul verde și cacao, care le imprimă gustul amar, curcumina din turmeric și glucozinolații din varză, broccoli, gulie, conopidă.

Sunt nenumărate studii clinice care arată proprietățile anticancer ale acestor molecule și, mai mult decât atât, în acele culturi ale lumii unde se consumă în mod regulat ceai verde, produse din soia, turmeric și legume din familia verzei au printre cele mai scăzute rate ale mortalității cauzate de cancer.