Medicii elveţieni îşi extind gama prescripţiilor pentru pacienţii care suferă de afecţiuni psihice sau boli cronice, îndemnându-i să facă plimbări în parcuri şi să viziteze galerii de artă şi muzee,
Flora microbiană din gură şi sănătatea mintală
O legătură surprinzătoare între flora microbiană din gură și sănătatea mintală a fost descoperită de cercetătorii din Marea Britanie. Ei au concluzionat că prezența anumitor bacterii în salivă este asociată cu o memorie mai bună. În schimb, o proporție mai mare de bacterii care provoacă paradontoza ar indica un risc mai mare de declin cognitiv, pe măsură ce îmbătrânim.
Potrivit concluziilor prezentate de cercetătorii britanici în urma unui studiu pe un eșantion de persoane cu vârste de peste 50 de ani, oamenii care au în salivă un nivel mai ridicat de bacterii Neisseria și Haemophilus au o memorie mai bună și o capacitate mai mare de concentrare și de a îndeplini activități complexe. În saliva lor a fost observată o cantitate mai mare de oxid nitric, care îmbunătățește circulația sanguină, inclusiv cea de la nivelul creierului, și pe care aceste bacterii îl metabolizează din compușii chimici naturali specifici dietelor bogate în legume, notează revista științifică The Conversation.
Această observație sugerează că, dacă mâncăm legume bogate în acești compuși chimici naturali, spanac sau rucola de exemplu, putem ajuta dezvoltarea acestor bacterii benefice, îmbunătățind astfel sănătatea creierului.
Pe de altă parte, există în salivă și bacterii care pot dăuna sănătății creierului. Este cazul bacteriilor Porphyromonas, care provoacă paradontoza şi pe care cercetătorii britanici le-au identificat într-o proporție mai mare în saliva persoanelor care au probleme cu memoria. O altă bacterie „rea” pentru creier este Prevotella, asociată cu prezența unui nivel mai scăzut de nitrit și care este mai prezentă în saliva oamenilor care au o predispoziție genetică de a face boala Alzheimer.
Dacă observațiile cercetătorilor britanici vor fi confirmate de studii ulterioare, consultațiile stomatologice și analiza salivei ar putea fi incluse în viitor în protocoalele de diagnosticare timpurie a demenței, iar echilibrarea nivelurilor de bacterii prezente în flora microbiană din gură ar putea deveni parte a soluțiilor terapeutice de prevenție. (I. N.)