Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Forme şi manifestări ale anginelor acute

Forme şi manifestări ale anginelor acute

Un articol de: Simona Alina Strugariu - 29 Sep, 2009

Continuăm, şi în rubrica din această săptămână, să vă prezentăm simptomele şi tratamentul care se impune în cazul diferitelor forme de angină.

Anginele acute cu false membrane sunt determinate de bacilul difteric (rar astăzi, dar deosebit de grav) sau de alţi agenţi etiologici (pneumococ, streptococ, stafilococ). Ca element caracteristic este prezenţa unui depozit fibrinos alb-cenuşiu pe suprafaţa amigdalelor şi în jurul lor, care este aderent, se îndepărtează greu şi determină sângerare la locul de unde este îndepărtat. De asemenea, se reface foarte repede după îndepărtare şi are tendinţa de a invada laringele, rinofaringele.

Din punct de vedere clinic, nu putem face diferenţa între o angină difterică şi o angină nedifterică cu false membrane, de aceea trebuie tratată ca o urgenţă cu antibiotic masiv (penicilina G intramuscular sau intravenos), obligatoriu în regim intraspitalicesc. Dacă examenul bacteriologic determină prezenţa bacilului difteric, este nevoie şi de ser antidifteric, tonice cardiace, antianafilactice.

Anginele ulceroase

Sunt caracterizate de prezenţa unor ulceraţii pe suprafaţa amigdalelor sau/şi în jurul lor, ulceraţii care pot fi superficiale (angina herpetică, angina aftoasă, angina din zona-zoster) sau profunde.

Angina herpetică este o afecţiune virală, determinată de virusul Herpex simplex, care se manifestă cu febră, frison, dureri în gât ce pot iradia la ureche. La examenul local se constată roşeaţa mucoasei orofaringiene şi prezenţa pe suprafaţa acesteia a unor vezicule rotunde ce se rup uşor. Pot coexista leziuni herpetice şi la nivelul buzelor, feţei. Tratamentul este concentrat pe măsuri locale (antiseptice locale, gargarisme cu soluţii alcaline: ceai de muşeţel cu bicarbonat de sodiu), cauterizarea leziunilor cu nitrat de argint sau acid acetic glacial. Nu trebuie neglijate măsurile de combatere a febrei şi durerii. De asemenea, se pot administra antivirale.

Angina aftoasă se asociază frecvent cu stomatita aftoasă, veziculele fiind dispersate pe mucoasa obrajilor, pe amigdală şi pe limbă. Febra şi durerea de gât pot fi absente.

Angina din zona-zoster se caracterizează prin localizarea unilaterală a veziculelor, fiind însoţită de nevralgii puternice, salivaţie abundentă şi miros urât.

Angina ulceroasă tip Moure este caracteristică tinerilor, debutul fiind insidios, cu dureri vagi la înghiţit, subfebrilităţi şi o uşoară reacţie ganglionară locală. Examenul local relevă o ulceraţie unică la nivelul unei singure amigdale, tratamentul fiind cu penicilina G injectabil 8-10 zile. Se impune un diagnostic diferenţial atent cu: sancrul sifilitic, ulceraţie în cadrul unui cancer amigdalian, tuberculoză amigdaliană.

Anginele din bolile sangvine

Angina din mononucleoza infecţioasa este determinată de virusul Epstein-Baar, fiind o boală a copiilor şi adolescenţilor. Debutul este insidios, cu o stare de oboseală marcată, dureri de cap, subfebrilitate (37,5 - 38 grade), dureri ale membrelor sau, brusc, cu febră ridicată (peste 38 grade), inflamarea ganglionilor de la nivelul gâtului, axilei sau a celor inghinali. La examenul faringelui se constată congestie însoţită de depozite purulente sau false membrane şi ulceraţii. Pe lângă angină şi adenopatie este caracteristică şi prezenţa hepatosplenomegaliei (mărirea ficatului şi a splinei). Diagnosticul de certitudine aparţine laboratorului, printr-o serie de teste specifice sau nespecifice, de identificare a virusului. Tratamentul include măsuri locale şi generale: penicilina G, corticoizi, vitaminoterapie, calciu, tonice generale.

Angina din leucemii însoţeşte leucemia acută limfoblastică, putând apărea la orice vârstă. Angina poate fi de tip eritematos sau cu false membrane şi ulceraţii, este însoţită de febră mare, neregulată şi frisoane. Frecvent se asociază şi o stomatită cu ulceraţii la nivelul gingiilor şi mucoasei obrajilor şi o adenopatie cervicală. Diagnosticul de certitidine aparţine laboratorului, care evidenţiază un număr mare de globule albe (peste 30.000/mmcub), cu creşterea celulelor tinere (90-95%) în formula leucocitară.

Angina din agranulocitoză: agranulocitoza este o afecţiune caracterizată prin trei sindroame: sindromul hematologic (scăderea numărului de leucocite la 100-300/mmcub), sindromul infecţios (febră mare, astenie marcată, stare generală foarte alterată, subicter, creşterea pulsului, hipersalivaţie) şi sindromul local (leziuni ulcero-necrotice pe amigdale, cu exudat gri-murdar, ce se pot extinde către laringe, esofag, fose nazale). Boala apare mai frecvent la persoane cu infecţii buco-dentare sau după anumite boli infecto-contagioase, fiind, de asemenea, favorizată de tratamentul cu o serie de medicamente: săruri de aur, piramidon, salicilatul sau de raze X şi substanţe radioactive.