Fructele, legumele şi apa, secretele sănătăţii pielii

Celulita nu trebuie să fie considerată drept un moft al femeilor cochete, preocupate de considerente estetice, ci o consecinţă a unor tulburări primare în metabolismul organismului, cu urmări nefaste ce pot agrava, treptat, starea generală de sănătate. De asemenea, nu trebuie să fie legată necondiţionat de depăşirea greutăţii normale a corpului, întrucât există multe femei slabe care au celulită, atât tinere, cât şi în vârstă.

Celulita se manifestă printr-o deformare inestetică a pielii, cu edeme şi umflături ale ţesuturilor subcutanate şi formarea de conglomerate (micronoduli) cu celule moarte, la început dure şi apoi moi, care dau pielii aspectul de moviliţe, asemenea cojilor de portocale (comparaţia a fost făcută în Suedia cu 150 de ani în urmă). Acest aspect neplăcut poate fi ascuns în timpul iernii sub ciorapi mai groşi sau pantaloni, dar vara devine o veritabilă obsesie, fiind vizibilă sub ţinutele mai lejere. Ca aspect nu trebuie să fie confundată cu vergeturile (dungi alb-roze pe piele), care apar la slăbirile bruşte, în zona unde au existat grăsimi.

La început, celulita se localizează pe pulpe, coapse şi fese dar, treptat, avansează spre glezne sau pe braţe, umeri, ceafă şi abdomen.

Printre factorii favorizanţi ai formării celulitei pot fi menţionaţi:

- dereglari hormonale şi glandulare (exces de foliculină, disfuncţii ovariene şi ale suprarenalelor);

- alimentaţie greşită cu exces de grăsimi animale, glucide, conservanţi şi aditivi alimentari, tutun, cafea, alcool, consum insuficient de legume şi fructe, bogate în vitamine;

- stil de viaţă sedentară, cu stat prelungit în picioare sau pe scaun, fără un minim de mişcare şi gimnastică;

- stres zilnic şi stări nevrotice care provoacă o hipersecreţie de hormoni;

- abuz de medicamente chimice (diuretice sau laxative);

- îmbătrânirea prematură a pielii.

Treptat, pielea devine sensibilă şi dureroasă la atingere, prezintă pete roz-violacee la nivelul gleznelor şi gambelor. Pacienta acuză răceli frecvente, dureri de articulaţii, dureri de cap, apatie, somnolenţă sau nervozitate. Se atrage atenţia că retenţia apoasă cu exces de lichid limfatic hidro-salin şi acumularea de toxine în stratul subcutanat indică un plafon ridicat al colesterolului din sânge, o deficienţă a circulaţiei periferice (ateroscleroză coronariană, arterită, trombo-flebită) şi o reducere a fluxului sanguin la nivelul rinichilor.

Tratamentele fitoterapeutice

Se bazează pe folosirea unor preparate de natură vegetală cu acţiune diuretică, depurativă şi sudorifică.

În uz intern sunt indicate:

- infuzii din plante luate separat cu frunze uscate de anghinare, frunze de frasin, frunze de coacăz negru, frunze de urzică, herba de creţuşcă, rădăcini de păpădie şi rădăcini de mărar; din aceste infuzii (preparate cu o linguriţă la 200 ml apă clocotită) se beau câte două căni pe zi, timp de 45 zile;

- decocturi din plante luate separat cu herba de coada calului (cu efecte diuretice), frunze de viţă, frunze de praz, rădăcini de brusture şi cozi de cireşe (câte 5-10 grame la 200 ml apă care se fierb 10-15 minute); se beau câte 3 ceaiuri pe zi, de preferat între mese ;

- tinctură din frunze de Gingko biloba cu rol de activare a microcirculaţiei sanguine şi decongestionarea ţesuturilor cu exces de toxine şi lichide ;

- infuzie din amestec cu frunze de frasin, coacăz negru şi mătase de porumb având efect diuretic ;

- decoct din amestec cu herba de anghinare, mătase de porumb, petale de trandafir şi cozi de cireşe (în părţi egale) din care se beau câte 2-3 căni pe zi;

- decoct din amestec cu herba de păpădie şi coada calului, flori de soc, frunze de mesteacăn, coajă de cruşin (în părţi egale) preparat din o lingură la 250 ml apă; se fierbe 2-3 minute, se infuzează acoperit 5-10 minute şi se beau 2-3 căni neîndulcite pe zi, între mese, timp de 2-3 luni ;

- decoct (reţeta Raymond Dextreit) cu amestec de 8 plante (în părţi egale): frunze de creţuşcă, herba de păpădie, coada calului şi grâuşor, mătase de porumb, cozi de cireşe şi rădăcini de căpşuni şi pir; se iau 8 linguri din amestec la 8 pahare cu apă, se fierbe 3 minute, se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau câte două căni pe zi, între mese ;

- tinctură din amestec cu herba de păpădie, flori de rozmarin şi scoarţă de cruşin (în părţi egale), macerate în alcool 40%; se iau câte 25 picături dimineaţa şi seara.

Cataplasmele şi compresele stimulează circulaţia sanguină

În uz extern sunt indicate comprese, cataplasme, băi şi masaje cu ulei sau unguente pe locurile unde există celulita.

- comprese locale aplicate fierbinţi cu infuzie din herba de creţuşcă şi decocturi din frunze de iederă sau de viţă, rădăcini de creţuşcă sau fructe de castan sălbatic, având rol de stimulare a circulaţiei sângelui, protejarea reţelei vaselor capilare şi refacerea elasticităţii şi tonicităţii pielii.

- cataplasme calde pe zonele cu celulită cu infuzie de creţuşcă (50 grame flori la un litru apă clocotită), decoct din frunze de viţă de vie, tinctură din frunze de iederă ;

- băi locale sau generale cu decoct din frunze proaspete de iederă (500 g la 3 litri apă se fierbe timp de 5 minute) sau din herba uscată şi mărunţită de creţuşcă (200 g la 3 litri de apă cu fierbere timp de 20 minute; se adaugă la apa din cadă şi se face baia 15-20 minute cu masaj continuu sub apă pe locurile celulitice.

- masaje energice după ieşirea din baie, cu uleiuri de muşeţel, lemn câinesc, iederă, pin, lămâi, mandarine, grepfrut, sâmburi de caise sau migdale (câte 15 picături la o cadă de 100 l apă) sau cu oţet medicinal cu iederă ;

- unguente anticelulitice cu iederă, sovârv, creţuşcă şi gălbenele, încorporate într-un substrat lipidic (lanolină, untură), cu proprietăţi nutritive, revitalizante şi antiseptice, favorizând eliminarea pachetelor de grăsime.

De remarcat eficienţa preparatelor din iederă şi creţuşcă în tratamentele externe, cu acţiuni de calmare a durerilor, destinderea tegumentelor, reducerea micronodulilor pielii şi redarea supleţei şi elasticităţii zonelor afectate.

Hrană zilnică echilibrată

Celulita impune o dietă echilibrată, strict controlată, bogată în legume şi fructe. Din această dietă nu trebuie să lipsească tomate, fasole verde, salată, spanac, pătrunjel, mărar, castraveţi, ceapă, praz, ţelină, supe de varză şi varză fiartă. Acestea pot provoca o pierdere din greutate de 2-3 kg în 2 săptămâni. Sunt foarte eficace fructele cu glucide sub 10% (cireşe, vişine, piersice, caise, mere, gutui, lămâi, portocale, coacăze, căpşuni, fragi, zmeură).

Proteinele necesare organismului se asigură din peşte slab, lactate degresate, brânzeturi, ouă, carne slabă de vită sau pui, soia, nuci, alune neprăjite, seminţe de cereale integrale, grâu germinat etc.

Uleiurile vegetale (din măsline, floarea soarelui şi dovleac, presate la rece) ajută la menţinerea elasticităţii pielii, iar acizii graşi din untura de peşte contribuie la descompunerea grăsimilor saturate care măresc colesterolul şi duc la formarea celulitei, în paralel cu complicaţiile cardiace, (ateroscleroză, hipertensiune arterială).

Cel mai simplu procedeu de combatere a celulitei şi cu acţiune rapidă în dispariţia edemelor este la îndemâna fiecărei gospodine folosind cepe tăiate mărunt care se storc prin tifon curat şi se beau câte 3 ceşti de zeamă pe zi.

Nu consumaţi băuturi acidulate

Persoanele care vor să scapă de celulită vor consuma zilnic minim 1,5 litri de apă. Se va evita apa minerală şi gazoasă care conţine multă sare şi favorizează retenţia apei în ţesuturi. De altfel, dieta hipocalorică (1500-1700 calorii pe zi) va fi însoţită de un regim hiposodic care scade savoarea alimentelor şi reduce pofta de mâncare, cu efecte vizibile la femeile cu edeme la picioare.

Se va evita consumul de grăsimi animale, carne de porc, pizza, pielea de la găină şi pui, mezeluri, pateuri, prăjeli, lactate grase, aluaturi, paste făinoase, glucide rafinate, alcooluri, cafea, băuturi acidulate şi dulci. Un sfat binevenit propune să se renunţe la obiceiul de a ronţăi între mese uscături amidonoase (sticks-uri, sărăţele, biscuiţi).

Este dovedit că nicotina din tutun blochează circulaţia sanguină şi schimbul de substanţe la nivel celular, ducând la formarea celulitei.

În fiecare seară se vor face băi, locale sau generale, calde (la 400C), timp de 10-15 minute sau băi alternative (calde-reci la 400-200 C). De 2-3 ori pe săptămână se pot face duşuri sau băi reci pe jumătatea inferioară a corpului timp de câteva secunde. După fiecare baie se face un masaj sau automasaj energic, de jos în sus, pe zonele cu celulită, fie manual, cu mănuşi aspre, fie cu aparate speciale.

Pentru stimularea irigării sanguine şi netezirea pielii se folosesc intens comprese calde cu sare de mare (bogate în magneziu sau brom), geluri sau creme anticelulitice reducătoare şi unguente de termosudaţie care provoacă o transpiraţie abundentă, elimină apa reţinută în corp şi contribuie la arderea stratului adipos.