Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Frunzele de dud, un remediu natural în diabetul zaharat
Dudul, un arbore cunoscut în popor şi sub denumirea de agud, este binecunoscut în fitoterapie pentru efectele benefice ale organelor sale vegetale. În literatura de specialitate, cele două specii de dud existente sunt cunoscute sub denumirea de Morus alba şi Morus nigra.
Organele vegetale utilizate în medicina naturistă sunt: frunzele tinere, fără peţiol, care se recoltează în lunile mai-iunie, fructele mature şi proaspete şi scoarţa ramurilor tinere, strânsă primăvara. Frunzele au efecte antidiabetice, antidiareice, astringente, hipoglicemiante. Fructele coapte au proprietăţi diuretice, laxative, depurative, antiscorbutice alcalinizante, sudorifice, tonice, răcoritoare. Fructele necoapte au proprietăţi astringente şi antidiareice. Frunzele acţionează în prevenirea şi combaterea următoarelor boli: - diaree, diabet zaharat (eficacitatea creşte dacă se adaugă frunze din afin, nuc şi urzică, teci de fasole), gastrite hiperacide, ulcer gastric şi duodenal, boli de ficat, enterite acute; afecţiuni pulmonare, tuse, gripă răceală, angină; - astenie, nevroze, insomnii; - distrofii ale miocardului, hipertensiune arterială; - tulburări metabolice, obezitate; - variolă, rujeolă; - afecţiuni ale gâtului, stomatite, faringite, afte bucale. Fructele coapte sunt eficiente contra scorbutului, în diateza hemoragică şi în constipaţie. Forme de utilizare - infuzie din frunze (una-două linguri frunza uscate şi mărunţite la 250 ml de apă clocotită), consumată, fără îndulcire, după mesele principale sau câte o lingură la intervale de o oră, pentru scăderea glicemiei la diabetici, precum şi în cazurile de diaree, enterite, ulcer gastric şi duodenal, contra viermilor intestinali; - siropul din fructe proaspete (fructe şi zahăr în părţi egale) se fierbe amestecând cu o lingură de lemn şi se trece în sticle, dar, înainte de a pune dopul, se adaugă o linguriţă de alcool alimentar sau rom; se foloseşte sub formă de gargară în tratamentul amigdalelor, stomatitelor şi aftelor, precum şi pentru efecte laxative, depurative şi uşor diuretice contra constipaţiei; - decoctul din scoarţă de dud (o lingură la 250 ml de apă) - se fierbe, se îndulceşte cu zahăr, se ia dimineaţa pe stomacul gol, având acţiune purgativă şi în tratarea teniei; - tinctura din frunze macerate timp de 21 de zile în alcool alimentar, se strecoară şi se utilizează câte 30 de picături, diluate cu apă, de trei ori pe zi, înainte de mesele principale; - tinctura din rădăcini de dud, macerate în alcool, poate fi utilizată cu succes în dizolvarea calculilor renali; - fructele coapte, cu gust dulce-aromat, consumate proaspete, câte 200 g, dimineaţa, timp de 10 zile, au efecte contra constipaţiei, a enterocolitelor, în curăţirea organismului de toxine şi în distrofii ale miocardului; - fructele coapte servesc şi la prepararea de gemuri, marmelade; - frunzele de dud uscate şi mărunţite se amestecă cu frunze de zmeur şi se iau câte 3-4 linguriţe pe zi, la trei ore după mese, cu efecte contra gastritelor acide, a ulcerelor şi a refluxului gastric; - frunzele de dud amestecate cu frunze de afin se macină fin şi se iau câte 4 linguriţe de pulbere, în cure de 3-6 săptămâni, pentru prevenirea şi combaterea diabetului zaharat.