Frunzele de mesteacăn, un remediu util în afecțiunile renale

Pentru utilizare în scop fitoterapeutic, frunzele de mesteacăn nou încolțite sunt colectate, întinse ­într-un strat subțire și uscate la 35°C, fără a se întoarce. După uscare, se păstrează în ambalaje de hârtie, protejate de lumină și umiditate. Mugurii verzi recoltați se pun în alcool și se așază la soare sau într-un loc cald, timp de 10 zile. Lichidul obținut este filtrat și diluat cu apă înainte de a fi utilizat ca medicament. Un ulei esențial este extras din mugurii de mesteacăn prin distilare cu abur. 

Frunzele de mesteacăn conțin saponine steroidiene, taninuri, glicozide flavonice, rășini, vitamina C, săruri minerale (în principal săruri de potasiu și calciu) și ulei esențial. Saponinele, împreună cu uleiul esenţial, au un efect diuretic puternic şi antiinflamator. Proprie­tățile acestor frunze sunt diuretice, ușor laxative, antiperspirante, antipiretice, de drenare a canalului biliar, secretoare de toxine, antiseptice, bactericide, antivirale, antiinflamatoare, de curățare a sângelui, astringente, vindecătoare de răni, hemostatice, tonice, analgezice și au rol în scăderea colesterolului. 

Afecțiunile în care pot fi utilizate frunzele de mesteacăn, simple sau în combinații cu alte plante, sunt: guta, artrita, ateroscleroza, reumatismul, boala inflamatorie pelviană, osteoartrita, inflamația cronică a vezicii urinare, calculii renali, calculii vezicii urinare, mătreața, sciatica, ulcerele, febra, bolile hepatice, diverse afecțiuni ale pielii, răni, dureri în gât, eczeme, psoriazis, negi și buze crăpate. Uleiul din scoarță de mesteacăn este utilizat extern, în unguente pentru arsuri, psoriazis și eczeme. Ceaiul din frunze de mesteacăn poate fi consumat împotriva gutei și a hemoroizilor. Un decoct din aceste frunze poate fi folosit pentru o baie de picioare, benefică pentru picioarele transpirate și obosite, sau poate fi folosit ca element parfumat în apa de baie. 

Mugurii de mesteacăn pot fi co­lectați primăvara și se pot prepara într-un macerat alcoolic la cald, timp de 10 zile. După filtrare și diluare cu apă, se poate folosi ca un agent de curățare, stimulare și vindecare a sângelui, iar extern, sub for­mă de comprese peste răni. 

Ceaiul din frunze de mesteacăn este unul dintre cele mai bune diuretice și antitranspirante. Efectul este de lungă durată și nu are nici o reacție iritantă asupra rinichilor. Efectul diuretic puternic poate ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi și vezică, iar scoarța de mesteacăn, folosită în diverse preparate fitoterapeutice, elimină bacteriile în cazul infecțiilor tractului urinar (Sta­phylococcus aureus). În plus, ceaiul reduce semnificativ excreția de proteine prin urină. Extractele se fac din 30 g de frunze tocate mărunt, la un litru de apă clocotită, şi se beau zilnic trei căni din acest ceai. De asemenea, ceaiul este util în afecțiunile renale și inflamația cronică a rinichilor. Frunzele de mesteacăn scad, totodată, nivelul colesterolului din sânge și stimulează excreția bilei. 

În curele de primăvară, pentru detoxifiere, se poate prepara o infuzie din două linguri de frunze uscate de mesteacăn, adăugate la 200 ml de apă clocotită, cu un timp de infuzare acoperit de 10 minute. Trebuie consumate zilnic două căni de ceai, timp de două săptămâni, pentru ca tratamentul să aibă un efect semnificativ. În afecțiuni cronice, cum ar fi tulburările reumatice și eczemele, frunzele de mesteacăn ar trebui utilizate timp de câteva luni. 

Preparate fitoterapeutice din mesteacăn, împreună cu alte plante medicinale, găsiți și pe site-ul www.herbalrom.ro, realizate după rețete elaborate de prof. univ. dr. Constantin Milică.