Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Gelurile antibacteriene pentru mâini, eficiente dacă sunt folosite cu moderație

Gelurile antibacteriene pentru mâini, eficiente dacă sunt folosite cu moderație

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Ileana Marin - 06 Martie 2020

Pe fondul riscului crescut de infectare cu coronavirus, recomandarea de bază a epidemiologilor este să ne spălăm cât mai des pe mâini cu apă și săpun, iar în lipsa acestora, să folosim un dezinfectant. De reținut însă că soluțiile dezinfectante nu sunt eficiente dacă mâinile sunt foarte murdare și nici dacă le folosim în exces. 

Aplicarea lor trebuie să completeze, nu să înlocuiască spălatul pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, după care putem folosi, suplimentar, un gel antibacterian. Folosirea unui produs de acest fel reduce gradul de răspândire a infecțiilor respiratorii și a infecțiilor gastrointestinale. 

De teama de a nu ne îmbolnăvi, am putea fi tentați să folosim mai mult decât este necesar soluțiile dezinfectante pe care le găsim în magazine. Un purtător de cuvânt al companiei nipone de produse chimice Kao Corporation, citat de publica­ția britanică The Guardian, atrage atenția că gelul de mâini folosit prea des irită și sensibilizează pielea, crescând vulnerabilitatea noastră la infecții. Aplicate excesiv pe piele, substanțele dezinfectante distrug bariera cutanată care ne protejează împotriva agenților patogeni. Recomandarea este, așadar, să folosim cu moderație soluțiile dezinfectante și doar atunci când nu avem la îndemână apă și săpun. 

Gelurile antibacteriene pentru mâini au apărut la mijlocul anilor ’60, dar au devenit populare abia după izbucnirea gripei porcine din 2009. Până de curând, ele aveau în compoziție un antibacterian și antifungic foarte puternic, denumit triclosan, care are însă dezavantajul că poate produce dereglări hormonale în cazul utilizării îndelungate. Acesta a fost și motivul pentru care Statele Unite au inter­zis utilizarea triclosanului în produsele cosmetice, în timp ce Uniunea Europeană a interzis folosirea lui în materiale care intră în contact direct cu produsele alimentare și a limitat la 0,3% concentrația admisă în produsele cosmetice. 

La ora actuală, cele mai multe geluri din comerț sunt pe bază de alcool, există însă și variante fără alcool, pentru persoanele cu piele sensibilă. Pentru a fi eficient împotriva majorității virusurilor, un gel de mâini trebuie să conțină cel puțin 60% alcool, potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Cele mai multe dintre sortimentele existente pe piață îndeplinesc această condiție. Când aplicăm gelul, mâinile se masează până la evaporarea lui.

Dezinfectanții pe bază de alcool și clor pot distruge coronavirusul, iar gelurile antibacteriene existente pe piață sunt, de regulă, pe bază de alcool.
Cercetările au demonstrat că virusurile sunt în general mai rezistente la dezinfectanți decât bacteriile. Vestea bună este însă că în­velișul coronavirusului poate fi distrus de alcool, spre deosebire de învelișul altor tipuri de virusuri, cum sunt norovirusul (care provoacă infecții gastrointestinale) și rinovirusul (responsabil pentru cele mai frecvente forme de răceală și complicații respiratorii, precum astmul). În cazul norovirusului, de exemplu, transmis prin alimente și apă contaminată, cel mai bun mod de prevenire este să ne spălăm pe mâini de fiecare dată după folosirea toaletei, schimbarea scutecelor sau înainte de a mânca sau a pregăti mâncarea.

După aplicarea pe mâini, efi­ciența gelurilor dezinfectante este limitată în timp, fiind necesară reaplicarea după contactul cu o persoană infectată sau un obiect potențial contaminat.