Grăsimile, beneficii şi controverse

Deşi intră în structura celulelor, au un rol important în buna funcţionare a sistemului nervos, întăresc sistemul imunitar şi ajută la absorbţia vitaminelor, nutriţioniştii avertizează că grăsimile nu trebuie să reprezinte mai mult de 30% din alimentaţia zilnică. Potrivit recomandărilor organizaţiilor internaţionale de nutriţie şi sănătate, din totalul de grăsimi consumate, două treimi ar trebui să fie nesaturate şi ar trebui să se regăsească între ele şi cele esenţiale de tipul Omega 3 şi Omega 6, în timp ce grăsimile saturate nu ar trebui să depăşească restul de o treime. În caz contrar, un consum dezechilibrat de grăsimi, raportat la ceilalţi constituenţi ai dietei, poate duce la dislipidemie, cauză a infarctului, chiar de la vârste tinere (28-35 ani), a bolii arteriale periferice şi a obezităţii.

Nutriţioniştii recomandă o alimentaţie echilibrată, atât la copii, cât şi la adulţi, care să conţină toate grupele de nutrienţi (carbohidraţi, proteine, grăsimi). “Grăsimile sunt foarte importante în alimentaţia copiilor, din nou cu accent pe grăsimile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, care sunt implicate în dezvoltarea şi funcţionarea creierului, a vederii, în creşterea în înălţime şi în multe alte procese şi funcţii ale organismului. La copii nu se recomandă alimente degresate, chiar în cazurile de obezitate, unde în continuare trebuie să avem un aport suficient de grăsimi şi mai ales de grăsimi Omega 3 şi 6, controlând aportul total caloric şi distribuţia nutrienţilor, dar şi prezenţa efortului fizic în viaţa copiilor”, a explicat pentru Agerpres dr. Ciprian Constantin, şeful Departamentului de Diabet şi Nutriţie al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar “Carol Davila” Bucureşti. (Otilia Bălinişteanu)