Hrană cu respectarea stricteţii specifice Postului Mare

Una dintre dietele cu cele mai bune efecte asupra sănătății, calității vieții și chiar a longevității este dieta mediteraneeană, parte componentă a stilului de viață tradițional caracteristic populației din bazinul Mării Mediterane. Câteva dintre elementele importante ale dietei mediteraneene, care contribuie la optimizarea stilului de viață odată cu adoptarea acesteia, sunt: consumul de vegetale de sezon, biodiversitatea, conținutul mare de nutrienți variați și diversitatea produselor locale și tradiționale, inclusiv a felurilor de mâncare.

O particularitate importantă a dietei mediteraneene este postirea. Pe lângă hrana relativ simplă de pe mesele reduse din punct de vedere caloric, populația din regiunile mediteraneene cunoaște o tradiție veche a practicării postului. Astfel, adulții sănătoși, aparținând popoarelor musulmane, postesc anual câte 28-30 de zile, iar mare parte a populației creștine din această regiune practică un post cu multe particularități și variații pentru mai bine de jumătate de an.

Recunoscută drept una dintre dietele cele mai bune pentru sănătatea cardiovasculară și nu numai, dieta mediteraneeană a fost depășită în eficiență de un program dietetic și un stil de viață creat spre sfârșitul anilor ’70 de către un cercetător din cadrul Universității din San Francisco, dr. Dean Ornish. Dieta Ornish a fost inițial gândită pentru tratarea bolii cardiace, fiind bazată pe studii care au demonstrat eficiența acesteia în încetinirea și regresia aterosclerozei, ca și în reducerea tensiunii arteriale și a nivelului de colesterol. În prezent, se cunosc și beneficiile respectării principiilor programului Ornish în tratamentul diabetului zaharat și prevenția cancerului.

Din punct de vedere nutrițional, programul se caracterizează printr-un consum foarte redus de grăsimi - 10% din totalul caloriilor zilnice (de 3 ori mai puțin decât în recomandările standard), de carbohidrați rafinați și de proteine de origine animală. Astfel, sunt evitate carnea de orice fel, inclusiv fructele de mare, produsele lactate și brânzeturile, zahărul, făina albă, orezul alb și produsele derivate, alimentele înalt procesate (înghețată, chipsuri, snacksuri, napolitane, fast-food, patiserie etc.) și chiar alimente sănătoase, dar bogate în grăsimi, precum avocado și uleiul de măsline. Dieta se bazează pe cereale integrale, legume, fructe, produse din soia, fasole, linte și alte leguminoase, principalele surse de grăsimi fiind fructele oleaginoase, consumate în cantități mici: nuci, alune, migdale, fistic, arahide, caju, semințe variate. De asemenea, pot fi consumate albuș de ou și o cană de lapte sau iaurt degresat, deși nu este neapărat încurajat acest lucru.

Dintre produsele cu cofeină este permis doar ceaiul verde, maximum două căni pe zi, cafeaua și produsele cu cacao fiind excluse. Consumul de băuturi alcoolice nu este încurajat. De asemenea, este recomandată administrarea unui supliment cu multivitamine și minerale, fără fier (cu excepția femeilor însărcinate) și a unui supliment cu omega-3. Opțional, se pot administra și alte suplimente alimentare: acid folic, vitaminele C și E, seleniu.

Întrucât dieta Ornish este, de fapt, un program pentru prevenirea sau reversia bolii, aceasta nu prevede doar recomandări legate de nutriție, ci și de creșterea nivelului de activitate fizică, managementul stresului și al relațiilor sociale. Experții de la Universitatea Harvard au apreciat dieta Ornish ca fiind singurul program ale cărui efecte asupra sănătății cardiovasculare au fost demonstrate științific, inclusiv în absența tratamentului medical.

Desigur, o dietă atât de restrictivă, mai ales în ceea ce privește aportul de lipide, nu trebuie adoptată de toată lumea, dar ea poate fi ajustată în sensul includerii unei cantități mai mari de oleaginoase și chiar de pește sau ulei de măsline.

O persoană care dorește să urmeze recomandările programului Ornish trebuie să fie avizată și cu privire la câteva posibile manifestări inițiale neplăcute. Dacă înainte de adoptarea acestui model alimentar consumul de fibre era unul scăzut, cum este, de altfel, în lumea modernă în care trăim, odată cu creșterea consumului de legume, fructe și leguminoase poate apărea un disconfort abdominal: crampe, balonare, flatulență. De aceea este bine și necesar să se bea mai multă apă, pentru a facilita tranzitul și reducerea gazelor.

Analizând câteva modele de meniu alcătuit conform principiilor dietei Ornish, putem constata cu ușurință că sunt, în cea mai mare parte, meniuri de post. Pentru noi, creștinii ortodocși, lucrul acesta nu poate fi decât îmbucurător, să vedem încă o dată confirmată bunăstarea sufletească și trupească ce rezultă din urmarea căii propuse de înțelepciunea milenară a Bisericii.

Exemplu de meniu, fără mic dejun, cu respectarea stricteţii specifice Postului Mare:

Prânz: Salată de frunze verzi cu legume coapte (sfeclă, morcov, broccoli), năut, semințe de dovleac.

Cină: Cartofi dulci copți cu fasole neagră, sos de roșii și legume la abur (conopidă, varză de Bruxelles).