Iaurtul, esenţial pentru menţinerea microflorei intestinale

Un rol important în buna funcţionare a organismului îl au şi bacteriile care se găsesc, în mod normal, în tubul digestiv. Aceste bacterii constituie "flora digestivă" sau "microflora intestinală", care are multiple roluri în menţinerea stării de sănătate: producerea vitaminei K şi a acidului folic, favorizarea absorbţiei unor vitamine şi minerale, stimularea sistemului imun, prevenirea instalării infecţiilor prin împiedicarea dezvoltării unor microorganisme patogene, dar participă şi la metabolizarea anumitor substanţe, inclusiv medicamente.

Numărul acestor bacterii variază considerabil, pe toată lungimea tubului digestiv. Astfel, în stomac, din cauza prezenţei acidului clorhidric din sucul gastric, numărul acestor bacterii este foarte scăzut, de aproximativ 1.000 bacterii/ml. În intestinul subţire, în mod normal se găsesc între 10.000 şi 1 milion de bacterii/ ml. În colon (intestinul gros), numărul bacteriilor creşte semnificativ, fiind de un milion de ori mai mare decât în intestinul subţire. Înainte de naştere, tubul digestiv este steril, dar după prima săptămână de viaţă, tubul digestiv este invadat de microorganisme care vor alcătui microflora intestinală. La sugarii alimentaţi numai la sân se dezvoltă o microfloră dominată de un grup de bacterii numite bifidobacterii, în timp ce, la sugarii alimentaţi artificial microflora intestinală este polimorfă, asemănătoare cu cea care există la adult. Prezenţa microflorei bifidogene la sugarii hrăniţi natural explică de ce aceştia prezintă o rezistenţă mai mare la infecţii. După diversificarea alimentaţiei, la toţi sugarii este prezentă o microfloră intestinală complexă, care are o compoziţie mixtă, aşa cum este întâlnită la adult. Această microfloră tinde să rămână la fel pe tot restul vieţii. Distrugeri masive ale bacteriilor care constituie microflora intestinală apar, cel mai frecvent, în urma tratamentului cu antibiotice. Antibioticele distrug, pe lângă bacteriile care determină apariţia unor boli, şi un număr foarte mare din bacteriile microflorei intestinale, ceea ce se manifestă clinic sub formă de diaree. În fiecare an, în special în rândul copiilor mici trataţi cu antibiotice pentru diferite infecţii, apar dezechilibre la nivelul microflorei intestinale. Unul dintre efectele adverse cele mai severe ale tratamentului cu antibiotice este apariţia colitei pseudomembranoase, adică a infecţiei intestinale cu bacteria numită Clostridium difficile. Un dezechilibru bacterian la nivel digestiv se poate traduce şi printr-o infecţie cu Helicobacter pylori, frecventă în România, bacterie care este implicată în apariţia ulcerului, gastritei sau chiar a cancerului. Bolile inflamatorii ale intestinului (cum ar fi, de exemplu, boala Crohn), toxiinfecţiile alimentare, unele afecţiuni hepatice şi sindromul colonului iritabil sunt alte urmări posibile atunci când este distrus echilibrul bacterian intestinal. Scăderea numărului bacteriilor microflorei intestinale poate conduce la dezvoltarea şi a altor infecţii, cum ar fi candidoza vaginală şi infecţii ale tractului urinar.

Reducerea riscului de afecţiuni ale tractului digestiv impune prezenţa unui număr suficient de bacterii de tip lactobacili şi bifidobacterii, precum şi diminuarea numărului bacteriilor patogene. O cale de corectare a dezechilibrelor care apar la nivelul microflorei intestinale o constituie utilizarea de suplimente probiotice, adică a unor preparate care conţin lacto şi bifidobacterii. Cele mai cunoscute bacterii sunt Lactobacillus Acidophillus şi Bifidobacterium bifidium, bacterii absolut necesare pentru o digestie adecvată şi pentru prevenirea proceselor de fermentaţie acidă din intestin. Probioticele sunt alimente care conţin microorganisme de tipul Lactobacillus Acidophillus şi Bifidobacterium bifidium.

Iaurtul este considerat aliment probiotic. Pentru a conferi beneficiu, iaurtul trebuie să conţină culturi active. Trebuie menţionat faptul că, pe majoritatea cutiilor de iaurt din comerţ este indicată eventuala prezenţă a culturilor active. Pentru a fi eficient, bacteriile conţinute trebuie să fie vii şi să rămână aşa atâta timp cât produsul se găseşte la raft, iar în al doilea rând, aceste bacterii trebuie să fie capabile de a acţiona asupra florei digestive. Degeaba sunt vii în produsul consumat dacă vor fi distruse de acidul din stomac sau dacă numărul lor nu e suficient încât să-şi facă efectul. O alternativă la utilizarea probioticelor este reprezentată de prebiotice. Prebioticele sunt definite ca fibre nedigerabile, care stimulează selectiv dezvoltarea probioticelor în tubul digestiv.