Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Icterul fiziologic al nou-născutului

Icterul fiziologic al nou-născutului

Un articol de: Doina Dumitriu - 06 Feb 2009

Acomodarea nou-născutului la viaţa extrauterină este însoţită de o serie de fenomene care nu trebuie confundate cu anumite situaţii patologice specifice acestei vârste. Printre aceste fenomene se numără şi icterul fiziologic, criza genitală şi febra tranzitorie.

Pigmentaţia icterică a tegumentelor şi mucoaselor, de intensitate variabilă, apare după 2-3 zile de la naştere. În evoluţia icterului se disting trei faze:

- faza eritrodermică, preicterică, când mâinile sunt colorate normal;

- faza icterică apare după 48-72 de ore de la naştere, când locul eritrodermiei este luat de pigmentaţia galbenă care cuprinde la început toracele, apoi faţa, mucoasa bucală şi conjunctivele. Starea generală a nou-născutului nu este modificată în formele clinice uşoare şi medii. În formele intense de icter, mai ales la prematuri, apare somnolenţa. Reflexul suptului este mai slab, iar scăderea ponderală este prezentă. Faza icterică durează, de obicei, până în a cincea zi de la naştere;

- faza de regresie treptată a pigmentaţiei icterice durează până în ziua a 10-a la nou-născuţii la termen şi până în ziua a 20-a la prematuri.

De obicei, evoluţia icterului fiziologic este benignă, cu starea generală bună, spre vindecare, fără intervenţii terapeutice deosebite.

Criza genitală apare între a treia şi a şasea zi de la naştere la ambele sexe, caracterizată printr-o serie de modificări ale glandelor mamare şi ale organelor genitale, a căror activitate constituie o pubertate în miniatură. Printre semnele crizei genitale se numără congestia şi tumefierea glandelor mamare, însoţite de eliminarea la presiune a unui lichid cu aspect şi compoziţie de colastru. Debutul crizei mamare a nou-născutului la termen are loc în ziua a doua pentru băieţi şi în a patra zi pentru fetiţe şi durează între 7 şi 12 zile, foarte rar până în a 20-a zi de la naştere.

Criza genitală este destul de frecventă. Manifestările crizei genitale sunt condiţionate de hormonii placentari care pătrund în circulaţia fetală în anumite condiţii.

Febra tranzitorie

Acest tip de febră reprezintă un fenomen specific de adaptare a nou-născutului la viaţa extrauterină, dar care apare la un număr mic de copii.

Apariţia febrei tranzitorii se întâlneşte în a treia-a patra zi de la naştere, cu valori de temperatură de 38-40 grade Celsius. Durata febrei este de circa 24-48 de ore. Starea generală a nou-născutului se modifică. Apare agitaţia sau somnolenţa, buzele şi limba sunt uscate, apetitul poate fi diminuat, dar păstrat pentru lichide.