Importanţa educaţiei nutriţionale

În ultimele patru-cinci decenii, progresul științei în domeniul medicinei, chimiei și nutriției a avansat exponențial. Informațiile provenite din aceste domenii s-au răspândit și se răspândesc rapid prin intermediul mass-mediei, atât tipărită, cât și electronică. Toată lumea are câte o părere când vine vorba de alimentație, diete, detoxifiere, regimuri. În mijlocul acestui zgomot de fond care se formează în jurul hranei și al importanței acesteia pentru sănătate este din ce în ce mai greu să discerni vocile avizate și informațiile corecte.

În ciuda acestui progres, statisticile referitoare la starea de sănătate nu se schimbă în bine. Dimpotrivă, din ce în ce mai mulți tineri și copii sunt afectați de obezitate, de diabet zaharat de tip II, iar incidența bolilor cardiovasculare, a diferitelor forme de cancer, a bolilor autoimune și degenerative este în creștere. În acest context, este importantă educaţia nutriţională. De ce? Pentru că nutriția și sănătatea sunt strâns legate între ele. Educația nutri­țională nu se referă la instruirea personalului medical și paramedical, ci ne vizează pe noi, pe toți: copii, adulți, vârstnici, indiferent de mediul social din care provenim și de nivelul educaţional.

Începând din 1980, la fiecare 5 ani în SUA se editează și se actualizează câte un ghid pentru alimentație dedicat publicului larg. Scopul acestui demers este de a oferi recomandări legate de trăsăturile unui stil de viață sănătos și mai ales ale unei alimentații nutritive și sanogene, care să asigure un status nutrițional optim, să prevină instalarea bolilor cronice și să contribuie la întărirea sistemului imunitar.

Deși în țările modernizate incidența deficitelor nutritive a scăzut semnificativ în ultimul secol, iar infecțiile care în trecut generau epidemii foarte frecvente au fost înfrânte sau sunt mult mai ușor ținute sub control, speranța de viață crescând semnificativ, totuși nu putem vorbi de o adevărată îmbunătățire a calității vieții. Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană suferindă de diabet sau cu hipertensiune arterială, afectată de o formă de cancer sau de o boală autoimună - tiroidită, artrită reumatoidă etc. Într-adevăr, aceste boli nu mai seceră viețile atât de rapid pe cât o făceau holera sau ciuma, însă povara lor este una greu de purtat atât de către pacient, cât și de către cei care se îngrijesc de el - familie, prieteni, cadre medicale. Firul roșu care leagă aceste afecțiuni cronice este unul lesne de tăiat. Schimbările survenite în stilul de viață odată cu revoluția industrială întrețin această plagă, numită generic sindrom metabolic. În cuvinte simple, organismul nostru nu mai face față „bunăstării” aduse de industrializare și modernizare.

Tot progresul medicinei continuă să fie sfidat de tot ce înseamnă afecțiune cronică. În ciuda studiilor intensive și a dezvoltării metodelor de diagnostic, cancerul rămâne o cauză majoră a mortalității: una din trei persoane prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă de cancer, una din patru, o afecțiune cardiovasculară. Unul din patru oameni mor prematur din pricina unei afecțiuni corelate cu obezitatea. De altfel, de multe ori, bolile cronice nu sunt decât comor­bidități ale obezității. Studiile indică și tot mai multe legături strânse între nutriție și aptitudinile și capacitățile mintale, intelectuale, psihice și emoționale.

Când a început studierea genomului uman, s-a sperat că deslușirea acestuia va pune capăt tuturor problemelor. Realitatea s-a dovedit a fi alta, așa încât nu ne putem ascunde după „vișinul” geneticii. Un indicator al importanței comportamentului alimentar și al stilului de viață este tocmai creșterea rapidă a prevalenței obezității în ultimii 20-30 de ani: schimbări de natură genetică nu se pot petrece într-un timp atât de scurt.

Statusul nutrițional, adică starea de sănătate a unei persoane așa cum este ea condiționată de mâncare și de mișcare, este influențat de cantitatea de energie pe care o consumăm în cursul activităților noastre zilnice, iar nivelul de activitate fizică are un impact major asupra modului în care folosim nutrienții din mâncare. Numeroase studii demonstrează beneficiile unei alimentații sănătoase alături de un program zilnic de activitate fizică. Rezultatele acestor studii arată, pe lângă efectele pozitive asupra sănătății corpului, și sporirea sentimentelor și trăirilor pozitive, reducerea anxietății, ameliorarea depresiei.

Conform profesorului Nicolae Hâncu de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj și fost președinte al Fede­rației Române de Diabet, educația nutri­țională este un instrument cu putere transformatoare și cu o valoare aproape imposibil de măsurat. Ea nu furnizează doar cunoștințe temeinice și corecte despre compoziția alimentelor și despre acțiunea diferitelor substanțe chimice în organism, ci este cel mai puternic întăritor al moti­vației. Înțelegerea succesiunii de evenimente ce se declanșează odată cu înghițirea unui aliment poate deveni cel mai puternic motor pentru a face alegeri bune în fiecare zi, la fiecare masă, cu fiecare ocazie.