Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Indicaţii de terapie la Vatra Dornei
Staţiunea Vatra Dornei se află în nordul ţării, în una dintre cele mai frumoase depresiuni din Carpaţii Orientali, numită „Ţara Dornelor“. Vatra satului s-a aşezat acolo unde râul Dorna se contopeşte cu albia Bistriţei, oraşul de mai târziu devenind Vatra Dornei.
Izvoarele minerale din partea locului sunt pomenite de un călător ce trecea prin zonă pe la 1790, însă din 1808 se fac primele instalaţii cu 10 cabine de băi. Staţiunea devine importantă, fiind inaugurată la 1896 şi deja la Congresul de Balneologie din Viena, din 1899, este apreciată pozitiv valoarea apelor minerale şi a nămolului de turbă. Pentru că staţiunea era valoroasă şi renumită, participanţii la Congresul medicilor români din 1914 face o vizită la grup în această localitate, iar şcoala medicală din Imperiul Austro-Ungar a valorificat intens zona.
Clima este continentală, de depresiune intramontană, devenind un climat subalpin, îndulcit de culmile înconjurătoare. Verile sunt răcoroase, având o medie de 15,2°C (temperatura maximă ajungând în cursul lunii august la 22,5°C), iar iernile sunt reci (ianuarie: -6,1°C). Umiditatea este destul de scăzută vara şi relativ ridicată iarna. Bioclimatul de Vatra Dornei reduce tonusul şi reactivitatea centrilor vegetativi şi vasomotori, stimulând centrii respiratori.
Apele minerale şi nămolul, agenţi terapeutici valoroşi
Apele minerale constituie bogăţia specifică la Vatra Dornei. Aceste ape se acumulează în stratul de pietriş aluvionar, protejat de două suprafeţe impermeabile de argilă. Terenul fiind vulcanic explică prezenţa CO2, care măreşte aciditatea apelor ce creşte solubilitatea rocilor.
Din cauza aportului mare al apelor de infiltraţie, mineralizarea este relativ redusă, fiind ape feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase, hipotone. Apele se folosesc atât în cura externă, cât şi în tratamentele interne.
Nămolul de turbă provine din localitatea Poiana Stampei şi este foarte slab mineralizat, cu reacţie acidă, cu o cantitate mai mare de substanţe organice şi mai ales cu substanţe aromate (răşini, ceruri), ce au un rol deosebit în terapia de nămol.
Mofetele sunt emanaţiile de CO2, care, fie uscate, fie în amestec cu apa, constituie valoroşi agenţi terapeutici.
Staţiunea este recomandată şi bolnavilor de inimă
Pentru staţiunea Vatra Dornei, indicaţiile de terapie sunt variate, aici putând fi urmate tratamente în bolile cardiovasculare şi ale aparatului locomotor, dar şi în multiple boli asociate.
Bolile cardiovasculare:
- infarctul miocardic, în faza de reluare a activităţii;
- cardiopatia ischemică, fără tulburări de ritm sau conducere;
- vulvopatii;
- hipertenisunea arterială esenţială sau aterosclerotică;
- arteriopatii periferice aterosclerotice, varice cu insuficienţă circulatorie arterială;
- sechele de după flebite, tromboflebite (la 6 luni după accident).
Boli ale aparatului locomotor:
- în afecţiuni posttraumatice: tromboflebite reziduale ale membrelor, sechele posttraumatice cu tulburări circulatorii;
- reumatismele degenerative: spondiloza, poliartroza.
Boli asociate:
- endocrine: hipertiroidia benignă, boala Basedow, stadiul I şi II, sindromul ovarian postmenopauză;
- digestive: gastroduodenite cronice, dischinezii biliare, litiază biliară, sechele postoperatorii de stomac şi ficat;
- urinare: sechele după glomerulonefrită, litiază urinară;
- boli ginecologice cu tulburări hormonale;
- boli ale sistemului nervos: nevroza, radiculonevrita;
- boli dismetabolice cu obezitate.