Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Infecția cu noul coronavirus, mai mult decât o simplă pneumonie
Prezentată inițial ca o pneumonie atipică, infecția cu noul coronavirus afectează nu doar plămânii, ci și alte organe. Pus în fața unui virus cu care nu s-a mai confruntat, sistemul imunitar provoacă o eliberare explozivă de citokine, un tip de glicoproteine cu rol în reglarea sistemului imunitar, în principal, acela de a stimula reacția inflamatorie, care este răspunsul natural de apărare a organismului. Este așa-numita „furtună de citokine” sau șoc citokinic, în care inflamația apărută la nivelul unui organ se răspândește în tot organismul, devenind o inflamație sistemică.
Cercetătorii elvețieni de la Spitalul Universitar din Zürich au descoperit faptul că noul coronavirus se instalează pe receptorii aflați pe pereții interiori ai vaselor sanguine și produc microtromboze, care obstrucționează oxigenarea sângelui și fac să cedeze organe vitale. Potrivit unui studiu al cercetătorilor din Zürich, prezentat de revista medicală britanică „The Lancet”, deteriorarea pereților interiori ai vaselor de sânge și aceste microtromboze provoacă tulburări grave ale circulației sanguine la nivelul diferitelor organe, care, în cazul pacienților în vârstă sau cu boli cronice, agravează problemele medicale preexistente.
Coronavirusul atacă și rinichii, la circa o treime din pacienți. Chiar dacă afectează cu precădere aparatul respirator, infecția cu noul coronavirus poate afecta și tractul urogenital, în multe dintre cazurile severe. Circa 30% dintre pacienții diagnosticați cu noul coronavirus dezvoltă insuficiență renală acută. Mortalitatea în rândul acestor pacienți este extrem de mare, între 60% și 90%.
De asemenea, s-a constatat că pacienții cu forme severe ale infecției cu noul coronavirus prezentau valori ale creatininei serice considerabil mai mari în comparație cu cei cu forme ușoare ale bolii, potrivit observațiilor medicului urolog Ovidiu Bratu, conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. O diferență similară s-a constatat și atunci când au fost comparați pacienți cu formă ușoară de COVID-19 cu pacienți diagnosticați cu pneumonie non-COVID-19.
Apariția insuficienței renale acute la pacienții cu COVID-19 poate fi și rezultatul procesului septic sau al șocului septic, caracteristice fazelor severe ale bolii. Suprainflamarea cauzată prin eliberarea în exces de citokine sau secundară răspunsului imunitar la nivel renal crește riscul de mortalitate la pacienții cu insuficiență renală și, în special, în cazul vârstnicilor care au și alte patologii și care amplifică suplimentar riscul de mortalitate.
La rândul lor, medici din SUA, Italia, Franța și alte țări afectate de pandemie au observat la unii pacienți cu coronavirus simptome neurologice, de la stări de confuzie și agitație la accidente vasculare cerebrale. Modul și viteza în care s-au produs aceste evoluții indică faptul că virusul poate invada direct creierul în anumite circumstanțe. Virusologii nu sunt deloc surprinși că noul tip de coronavirus poate să afecteze creierul și sistemul nervos. O legătură similară a fost observată și la alte tipuri de virusuri.
(Ileana Marin)