Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Înfiinţarea medicinei de transplant, o necesitate
Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), numărul pacienţilor transplantaţi a crescut semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, există încă, la nivelul întregii ţări, liste de aşteptare destul de lungi. Pentru soluţionarea acestei probleme, specialiştii ANT recomandă înfiinţarea unei noi ramuri, medicina de transplant, precum şi a unei flotile aeriene care să faciliteze transportul organelor şi al echipelor de prelevare.
Ultimele statistici ale Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), organism subordonat Ministerului Sănătăţii (MS), arată că în 2013, la nivel naţional, s-au efectuat 132 de transplanturi de ficat, 600 de transplanturi de rinichi, iar numărul centrelor de prelevare acreditate a ajuns la 50. Cu toate acestea, specialiştii ANT avertizează că numărul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare este încă destul de mare. „Din păcate, listele de aşteptare încă există, nu reuşim să le scurtăm, dar, pe măsură ce trece timpul, Agenţia de Transplant coordonează mai eficient şi calitativ superior această activitate. În afară de Bucureşti, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Cluj, sunt în curs de acreditare spitale în Bucureşti. Deja a început activitatea la Spitalul «Sfânta Maria» din Bucureşti pentru transplant de ficat, dar sunt şi alte unităţi acreditate, care nu au început activitatea“, a explicat prof. univ. dr. Radu Deac, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, citat de Agerpres.
Acesta a mai precizat că există câte un coordonator de transplant în fiecare spital mare al ţării şi că acest lucru este important, pentru că numărul transplanturilor depinde direct de numărul donatorilor, care sunt identificaţi de către coordonatorii de transplant şi aşa-numiţii „key donation person“, care sunt anesteziştii. O soluţie pentru susţinerea activităţii de transplant şi, implicit, a scăderii numărului de pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare ar fi, consideră prof. Deac, crearea unei noi ramuri - medicina de transplant. „Noi dorim să recomandăm o nouă ramură a medicinei, medicina de transplant, care se ocupă atât cu identificarea celor care necesită transplanturi, cu efectuarea transplanturilor, întreaga activitate de transplant şi evoluţia post-transplant, medicaţia necesară, pentru ca aceşti bolnavi să-şi desfăşoare viaţa în condiţii cât mai apropiate de normal“, a precizat prof. univ. dr. Radu Deac.
De asemenea, în activitatea de transplant este nevoie de o unitate aeriană organizată pe regiuni istorice, pentru transportarea de urgenţă a organelor destinate transplantării. O astfel de unitate ar fi de folos mai ales atunci când vine vorba despre transplantul cardiac, întrucât, mai ales în cazul inimii prelevate pentru transplant, se impune transportul de urgenţă. „În România ne aflăm într-o situaţie dificilă în ceea ce priveşte transportul atât al echipelor de prelevare, cât şi transportul organelor de la unităţile în care s-au prelevat, până la unităţile de transplant. Şi aceasta este o problemă foarte, foarte serioasă. Este o problemă care necesită o rezolvare rapidă şi pe lângă Şcoala de Aviaţie, SMURD etc. E nevoie de o unitate de urgenţă, o flotilă aş spune, şi v-aş aminti că în urmă cu câteva decenii a existat AVIASAN, Târgu Mureş avea un avion de mare performanţă şi care a transportat nenumăraţi bolnavi în marile centre ale ţării. Eu cred că nu este complicat să revenim la această organizare, ca fiecare provincie istorică a ţării să dispună de un asemenea aparat, astfel încât să se poată transporta de urgenţă“, a mai declarat Radu Deac pentru Agerpres.