Insolația, soluții naturiste de prevenire și prim ajutor

Prognoza vremii elaborată de specialiştii meteorologi anunţă pentru următoarele două luni frecvente perioade caniculare, în care temperatura aerului va depăşi 35 grade C. Iată câteva soluții naturiste de prevenire a insolației, dar și de diminuare a efectelor acesteia.

Atunci când temperaturile sunt suportabile, în jur de 28-32 grade C, iar expunerile la soarele de amiază sunt de scurtă durată, organismul este capabil să-şi menţină temperatura optimă şi funcţiile vitale normale, prin declanşarea unor mecanisme de termoreglare, îndeosebi prin intensificarea transpiraţiei. În cazul în care, însă, o persoană, indiferent de vârstă, este expusă pe durată prelungită la razele fierbinţi ale soarelui, mai ales între orele 10:00 și 16:00, starea de sănătate se va altera progresiv, instalându-se insolaţia. Acest proces este întâlnit la persoane fără protecţie solară şi fără îmbrăcăminte corespunzătoare. Instalarea insolaţiei are loc şi în cazul activităţii fizice desfăşurate într-un mediu foarte cald, la câmp sau în călătoriile lungi, pe drumurile de ţară, când se poate produce un edem cerebral, prin acumularea de lichide la nivelul scoarţei cerebrale. Insolaţia este cea mai severă formă de funcţionare defectuoasă a sistemului de termoreglare a organismului, care duce la o intensificare a transpiraţiei şi respiraţiei cutanate, cu pierdere excesivă de lichide, încălzire rapidă a corpului la 39-40 grade C şi încetarea transpiraţiei. Efectele dăunătoare ale soarelui fierbinte de la orele de amiază sunt cauzate de acţiunea razelor ultraviolete, îndeosebi cele de tip A şi B, care străbat straturile de piele (epidermă, dermă şi hipodermă). Razele UV-A ajung până la dermă şi alterează colagenul, care asigură elasticitatea pielii, grăbind astfel procesul de îmbătrânire cutanată prematură. Razele UV-B atacă celulele epidermei şi provoacă efecte acute imediate (insolaţia) sau efecte de durată, cum ar fi creşterea în volum a aluniţelor şi unele dermatoze fotoagravante (lupus erimatos, acnee estivală, infecţii ale pielii, dermatomiozite). Nu este exclusă evoluţia afecţiunilor spre cancerul de piele (melanom), a cărui frecvenţă a crescut, de altfel, alarmant în ultima vreme.

Simptomele insolaţiei

Insolaţia se manifestă diferit de la un individ la altul, cu reacţii direct proporţionale cu durata expunerii directe la razele arzătoare ale soarelui. La copii, bătrâni, persoane cu părul închis la culoare şi la persoane obeze sau bolnave cu afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, hipertiroidism, hepatice, renale sau cu etilism cronic, efectele sunt mai puternice din cauza unei deshidratări rapide a corpului, în urma transpiraţiei excesive şi a vărsăturilor. Sunt mai vulnerabile şi persoanele cu boli dermatice, care împiedică transpiraţia (psoriazis pe mare suprafaţă, eczeme, sclerodermie). Simptomele arsurilor şi supraîncălzirii organismului apar, de obicei, într-un interval de câteva ore de expunere. În cazul când arsurile sunt extinse pe o suprafaţă mare a pielii, tabloul clinic al afecţiunii se manifestă, gradual, prin posibile dureri de cap şi stare de moleşeală, asociate cu faţa conges­tionată (roşeaţă), febră, ameţeli, frisoane, migrene, greaţă cu vome severe şi diaree. Pielea devine fierbinte, uscată şi cu pete roşii sau cu vezicule şi edeme, dar, treptat, devine palidă, umedă şi rece. La o expunere necontrolată de lungă durată în ore de caniculă se produce fotoîmbătrânirea pielii, prin pierderea prematură a elasticităţii.

Măsuri de prevenire

În zilele caniculare se va purta o vestimentaţie lejeră, subţire şi largă, de preferat din bumbac, pentru a permite evaporarea transpiraţiei, iar capul va fi protejat cu pălărie de culoare deschisă. Ochii vor fi protejaţi cu ochelari de soare, care au capacitatea de a filtra o mare parte din radiaţiile ultraviolete. Angajatorii sunt obligaţi să reducă norma de muncă fizică depusă afară, să accepte perioade de pauză în timpul programului de lucru, să instaleze ventilatoare (acolo unde este cazul) şi să asigure câte doi-trei litri de apă minerală pentru fiecare angajat. Bolnavii cardiaci nu vor depune eforturi fizice mari sub razele directe ale soarelui şi vor evita, în mod obligatoriu, toate tipurile de băuturi alcoolice. La plajă, expunerea la soare trebuie să se facă progresiv, astfel ca pielea să aibă timpul necesar pentru producerea de melanină, acel pigment cu rol protector. Copiii sub 6 luni nu vor fi duşi la plajă, iar cei mai mărişori nu vor fi lăsaţi să se joace mai mult de 40 minute sub razele directe ale soarelui, fără a avea capul acoperit. Hiperpigmentarea pielii poate fi prevenită prin aplicarea de creme cu factor ridicat de protecţie faţă de razele solare.

Măsuri de prim ajutor

Pacientul cu simptome caracteristice de insolaţie trebuie să caute imediat un loc umbros sau un spaţiu răcoros (încăpere cu aer condiţionat sau ventilator) pentru evitarea, directă, a razelor soarelui. În astfel de locuri, pacientul va fi dezbrăcat pentru ca pielea să intre cât mai mult în contact direct cu aerul. Corpul va fi aşezat în poziţie culcată, cu capul şi picioarele uşor ridicate, deoarece pot să apară ameţeli din cauza vasodilataţiei periferice şi cutanate. Tot corpul pacientului trebuie răcorit cu apă rece - de preferat prin pulverizare sau cu ajutorul unui burete sau prosop umed - aplicată la nivelul capului, pe frunte, tâmple şi ceafă, precum şi pe piept, pentru a reduce edemul cerebral şi pentru scăderea temperaturii corpului. Dacă există condiţii, pacientul va fi înfăşurat într-un cearșaf umed. În plus, zona arsă va fi ţinută sub jet de apă rece timp de 10-15 minute pentru a preveni apariţia băşicilor. Concomitent se pot aplica şi pungi de gheaţă pe abdomen, gât şi axile, dar nu direct pe piele, ci sub o pânză groasă. Este de men­ționat faptul că pacientul nu trebuie introdus în cadă cu apă rece, deoarece i se poate provoca un stop cardiorespirator, prin contractarea vaselor sanguine de suprafaţă.

Tratamente naturiste

Dintre plantele medicinale cu efecte protectoare împotriva razelor solare şi de tratare a afecţiunilor cutanate pot fi menţionate ceaiul verde, gălbenelele, aloe vera, fructele de păducel, frunzele şi fructele de afin, frunzele de urzică, păpădie şi scoarţă de salcie din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu 200-250 ml decoct. În tratamentele externe se recomandă duşuri călduţe sau băi generale, în care se adaugă bicarbonat de sodiu (o cană la cadă) sau amidon şi făină de orez (jumătate de cană la cadă); baia va dura 15-20 minute, apoi se şterge pielea prin tamponare cu un prosop moale. Pielea încă umedă va fi pudrată cu mălai şi se va unge cu ulei de măsline, apoi se aplică comprese cu apă rece sau cu gel de aloe, ceai din rădăcini de nalbă mare, seminţe de gutui, lapte degresat sau iaurt, cu care se umezeşte un prosop moale, aplicat pe arsuri timp de 20 minute. Dacă arsurile sunt pe pleoape, se pun comprese reci cu muşeţel sau gălbenele, cataplasmele se prepară cu cartofi raşi, frunze de varză zdrobite, cantităţi egale de mălai şi tărâţe de grâu aplicate pe cap, torace şi pe pielea arsă de soare. Pentru calmarea usturimilor, se aplică o cataplasmă cu petale de trandafir în oţet de mere, iar arsurile se ung cu propolis, ulei de lavandă, ulei de salvie, de măs­line sau de cocos, după care se fac spălături cu infuzie de muşeţel, coada-şoricelului, sunătoare sau muguri de plop.

Regimul alimentar

Se recomandă consumul de alimente uşoare, care se digeră bine, precum şi o cură de fructe şi legume proaspete, cu conţinut bogat în apă şi o cantitate echilibrată de săruri minerale (pepene verde, portocale, banane, cartofi, mazăre, salate). Varza, luată sub formă crudă (în aperitive şi salate), sucuri sau fiartă, este benefică, fiind bogată în sulf (100 mg%), arsenic, calciu, fosfor, iod şi cupru, cu efecte remineralizante şi revigorante. Persoanele cu arsuri solare grave vor evita băuturile alcoolice, cafeaua şi alte produse care conţin cofeină, întrucât grăbesc deshidratarea. De asemenea, se exclude fumatul, deoarece nicotina contractă vasele sanguine şi reduce capacitatea de adaptare la căldură.