Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Interacţiuni posibile între medicamente şi sucurile din fructe
Consumul de sucuri din fructe, în special de suc de grepfrut, reprezintă o problemă clinică de luat în seamă, mai ales în cazul persoanelor în vârstă, care se află sub diferite tratamente medicale. Aşa cum explicam şi în numărul de săptămâna trecută, unele sucuri pot modifica modul în care se realizează absorbţia sau metabolizarea unor medicamente.
Medicamentele administrate pe cale orală urmează, în sistemul digestiv, acelaşi drum ca băuturile şi alimentele administrate tot pe cale orală. Substanţele active conţinute în unele sucuri din fructe pot reduce absorbţia intestinală a unor medicamente sau pot reduce degradarea medicamentelor la nivelul ficatului. Consecinţele clinice ale modificărilor induse de sucurile din fructe sunt reducerea eficienţei terapiei sau creşterea concentraţiilor de medicament în organism. Într-una dintre rubricile trecute am prezentat câteva dintre medicamentele folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale, a aritmiilor cardiace sau a dislipidemiilor, a căror administrare nu trebuie realizată concomitent cu sucul de grepfrut. Există, însă, şi alte grupuri de medicamente a căror administrare nu trebuie realizată concomitent cu sucurile din fructe. Unele medicamente cu efect sedativ sau anxiolitic nu trebuie administrate concomitent cu sucul de grepfrut. Astfel, trebuie evitată administrarea cu sucul de grepfrut a alprazolam (cu denumiri comerciale de Xanax®, Frontin®, Helex®, Neurol®), diazepam (cu denumiri comerciale de Valium®, Calmpose®), triazolam (cu denumiri comerciale de Halcion ®, Trilam ®). Administrarea acestor medicamente concomitent cu sucul de grepfrut determină accentuarea efectului sedativ, ameţeli, stare de confuzie. Un alt exemplu este cel al ciclosporinei (cu denumiri comerciale de Sandimmun Neoral®, Cicloral Hexal®), medicament indicat în tratamentul posttransplant). Acest medicament nu trebuie administrat concomitent cu sucul de grepfrut, din cauza creşterii riscului de toxicitate la nivelul ficatului şi a rinichilor. Efectul sucului de grepfrut în organism durează 3 zile La omul sănătos, efectul sucului de grepfrut poate să dureze până la 3 zile după ce acesta este consumat şi un singur pahar de suc poate produce modificări importante ale nivelurilor medicamentului în sânge. Astfel de modificări pot fi mult mai importante la persoanele cu diferite afecţiuni cronice faţă de persoanele sănătoase. Însă nu numai sucul de grepfrut poate interacţiona cu medicamentele. Cercetări recente au adus numeroase dovezi că sucul de portocale (în special portocalele de Sevillia), sucul de lămâi şi cel de mere pot reduce concentraţiile din sânge şi efectele diferitelor medicamente. Trebuie evitată administrarea concomitent cu sucuri a unor antibiotice cum ar fi ciprofloxacina (cu denumiri comerciale de Ciprofloxacin®, Ciprobay®, Ciprolen®, Cipro Quin®, Ciproxin®, Ciprozone®, Loxacil®), a unor antialergice, cum ar fi fexofenadina (Telfast®), a unor beta-blocante cum ar fi atenolol (Atenolol®, Atecor®, Vascoten®), celiprolol (Celipres®), a unor antifungice (medicamente indicate în infecţii cu ciuperci), cum ar fi itraconazol (Itraconazol ®, Orungal®) sau a unor medicamente indicate în tratamentul cancerului, cum ar fi etopozid (Etoposide ®, Toposide ® etc). Alte sucuri, precum cel de lămâi verzi sau alte citrice, portocale dulci sau mandarine, nu sunt cunoscute a interacţiona cu medicamentele. Evitarea apariţiei unor efecte nedorite ca urmare a interacţiunii dintre medicamente şi sucurile de fructe se realizează prin administrarea, întotdeauna, a medicamentului cu apă (cu excepţia situaţiilor în care medicul precizează că acestea trebuie administrate concomitent cu lapte sau mâncare). În cazul în care în prospectul medicamentului nu este specificată o posibilă interacţiune cu sucurile de fructe, se pot solicita informaţii suplimentare de la medicul care a prescris tratamentul respectiv. * dr. Ioana Maria ANTONESi este coordonator studii clinice Antibiotice SA, iar Dr. Cristina Mihaela GHICIUC este medic medicină de familie, membre AMFOR (Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români)