Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă

Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă

Un articol de: Doina Dumitriu - 10 August 2007

Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă (IPLV) reprezintă o complicaţie a alimentaţiei artificiale cu evoluţie tranzitorie şi durată variabilă, nedepăşind vârsta de doi ani. Prin caracterul său, IPLV este considerată cea mai importantă cauză de diaree cronică la sugar.

Prin IPLV se înţeleg reacţiile adverse cu caracter alergic produse de proteinele din laptele de vacă, de tip imediat sau întârziat, determinând o simptomatologie digestivă, cutanată şi respiratorie.

IPLV are un caracter tranzitor, toleranţa la proteinele laptelui de vacă se reinstalează după o perioadă medie de două ori, ca urmare a maturării mucoasei intestinale şi a sistemului imunitar.

Creşterea incidenţei IPLV a fost corelată cu scăderea alimentaţiei la sân şi este în relaţie directă cu vârsta sugarilor. Cu cât sugarul este mai mic, cu atât riscul de a face alergie la proteinele laptelui de vacă este mai mare.

Incidenţa IPLV este variabil raportată în funcţie de zona geografică de criteriile de diagnostic folosite, de vârsta populaţiei studiate, de durata observaţiei, fiind între 0,5 şi 7% la vârsta de 0-2 ani.

Laptele de vacă solicită funcţiile digestive prin cantitatea mare de proteine (3,4 g/100 ml) şi prin calitatea acestora. Din cele peste 20 de fracţiuni proteice cele mai importante sunt: cozeina, beta-lactoglobulina, albumina serum-bovină, gramo-globulina bovină. Toate au proprietăţi antigenice, dar cea mai sensibilizată este beta-lactoglobulina.

IPLV se manifestă clinic prin semne în general necaracteristice. Majoritatea cazurilor debutează în primele şase luni de viaţă, dacă sugarul este alimentat artificial cu lapte de vacă. Apar tulburări digestive cu caracter postprandial (vărsături, scaune diareice), sugarul devine hipotonic, prezintă paloare sau cianoză. După reluarea alimentaţiei cu lapte de vacă reapar scaunele diareice.

Când apar primele simptome

Manifestările clinice digestive pot fi primare, când semnele IPLV se manifestă de la introducerea laptelui de vacă în alimentaţia sugarului şi secundar, când intoleranţa se instalează după o perioadă de timp când laptele a fost bine tolerat.

Pe lângă semnele digestive, IPLV se însoţeşte şi de manifestări extradigestive, cele mai frecvente sunt localizate cutanat, respiratorii, dar şi neurologice, hematologice, nutriţionale.

Manifestările cutanate apar, de obicei, după vârsta de doi ani şi sunt reprezentate de dermatita atopică, urticarie.

Manifestările respiratorii au un caracter persistent. Au fost descrise infiltrate pulmonare, pneumopatii de tip obstructiv, rinita cronică, otită medie cu caracter recurent. Suprimarea laptelui de vacă din alimentaţie se însoţeşte de remisiunea simptomelor respiratorii în decurs de 1-3 săptămâni.

Semnele imunologice în cadrul tabloului clinic al IPLV sunt reprezentate de iritabilitate, agitaţie sau, dimpotrivă, apatie şi hipotonie.

În cadrul manifestărilor hematologice, anemia este recunoscută ca fiind prezentă şi apare din cauza pierderilor enterale de sânge şi prin scăderea absorbţiei fierului din laptele de vacă, ca urmare a leziunilor intestinale.

În literatura de specialitate au mai fost citate ca manifestări extradigestive: sindromul nefrotic, simptome oculare, enurezis nocturn, infarct miocardic.

Cum diagnosticăm boala

Diagnosticul pozitiv de IPLV este sugerat de circumstanţele de apariţie a tulburărilor digestive la sugarul mic şi nu poate fi afirmat cu certitudine în afara unor teste paraclinice şi de laborator, care, şi ele, luate separat, nu sunt specifice.

În funcţie de forma clinică şi de durata administrării laptelui, IPLV se poate remite în 1-2 săptămâni de la suprimarea laptelui, dar există şi cazuri când diareea prelungită necesită mai multe săptămâni de nutriţie parenterală.

Foarte rar este citat decesul prin şoc anafilactic. După o evoluţie de doi ani, toleranţa la laptele de vacă se reface, dar o parte din pacienţi rămân cu aversiune faţă de lapte pentru multă vreme.

Revenirea IPLV se face prin folosirea alimentaţiei naturale şi evitarea formulelor de bază pe lapte de vacă în perioada neonatală şi la sugarul mic. Evitarea laptelui de vacă trebuie făcută în special la copiii cu teren atopic, cu deficit imunitar şi cu istoric familial de alergie alimentară. În aceste cazuri se utilizează formule pe bază de soia până în jurul vârstei de 6 luni, în locul preparatelor pe bază de lapte.

Pentru a evita apariţia de IPLV se va exclude din alimentaţie laptele de vacă şi toate alimentele care îl conţin, până la vârsta de 18-24 de luni. De asemenea, se recomandă evitarea până la vârsta de doi ani a alimentelor recunoscute ca alergizante (citrice, ciocolată, peşte, ouă).