Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Intoxicaţia acută cu analgezice, antipiretice şi antiinflamatorii non-steroidiene

Intoxicaţia acută cu analgezice, antipiretice şi antiinflamatorii non-steroidiene

Un articol de: Doina Dumitriu - 17 Iul, 2008

▲ În practica pediatrică, cele mai frecvente intoxicaţii acute sunt determinate de ingestia de aspirină (acid acetilsalicilic) şi de paracetamol (acetaminofen) ▲ În fiecare caz, este obligatorie adresarea către specialist, deoarece intoxicaţiile pot duce la tulburări metabolice şi neurologice grave ▲

Manifestările acute ale intoxicaţiei cu aspirină apar după ingestia unei doze de 150 mg/kg de greutate corporală.

Semnele digestive provocate de acţiunea iritativă a salicilatului asupra mucoasei gastrice apar la aproximativ două treimi dintre cazuri, sunt precoce şi constau în greţuri, vărsături şi dureri epigastrice (în partea superioară şi de mijloc a abdomenului). În cazul în care vărsăturile sunt abundente, acestea pot antrena deshidratare, tulburări ale echilibrelor acido-bazic şi hidro-electrolitic.

Tulburările respiratorii apar precoce, uneori înaintea celor digestive şi constau în polipnee (respiraţii rapide şi superficiale), care vor antrena pe altă cale deshidratarea, însoţită de hiperventilaţie. Aceasta din urmă va fi înlocuită treptat de hipoventilaţie, prin deprimarea centrilor nervoşi respiratorii.

Semnele neurologice sunt şi ele prezente şi constau din vertij, cefalee, scăderea acuităţii vizuale, tremurături, somnolenţă, agitaţie, halucinaţii, comă, convulsii.

Tulburările vegetative sunt reprezentate de vasodilataţie cutanată, hipertermie şi transpiraţii profunde, care pot contribui şi ele la deshidratarea bolnavului. Această deshidratare acută, provocată de pierderile de apă şi electroliţi pe cale digestivă, respiratorie şi cutanată poate antrena, secundar, apariţia unei insuficienţe renale acute, de cauză prerenală (care nu afectează structura rinichiului), complet reversibilă după tratament. Tulburările electrolitice care apar constau în pierderea unor ioni, precum sodiul şi potasiul.

Intoxicaţia acută cu salicilaţi este, de asemenea, asociată cu o hipoglicemie moderată.

Tratamentul intoxicaţiei cu aspirină reprezintă o urgenţă pediatrică, deci copilul intoxicat va fi dirijat de urgenţă spre cea mai apropiată clinică de pediatrie.

Cum procedăm în cazul intoxicaţiei cu paracetamol?

Paracetamolul este cel mai utilizat antipiretic şi analgezic, fiind metabolizat în ficat, în mare parte prin conjugare cu glutationul. După ingestia unei doze mari de paracetamol, este deci necesară o doză mai mare de glutation pentru degradare. Substratul necesar de glutation pentru calea metabolică obişnuită fiind depăşit, paracetamolul va fi metabolizat pe căi alternative, fiind astfel provocată necroza celulelor hepatice. În cazul intoxicaţiei cu paracetamol, ingestia concomitentă de fenobarbital poate accelera această necroză.

Manifestările clinice ale intoxicaţiei cu paracetamol evoluează în mai multe stadii. În primele ore după ingestie, bolnavul prezintă simptome nespecifice: greţuri, vărsături, transpiraţii, paloare. Starea generală este alterată, cu somnolenţă, dar fără semne de depresie respiratorie. Această primă fază durează 1-2 zile, după care apare cea de-a doua fază, de remisiune a simptomatologiei şi care are o durată asemănătoare, de 1-2 zile. Ulterior, apar semnele celei de-a treia faze, corespunzătoare hepatitei acute toxice: dureri la nivelul hipocondrului drept (regiunea subcostală, corespunzătoare ficatului), hepatosplenomegalie (creşterea în dimensiuni a ficatului şi splinei), icter. În această a treia fază pot apărea, de asemenea, semne de insuficienţă renală acută, prin necroză tubulară (cu afectarea ţesuturilor renale) şi semne de insuficienţă cardiacă.

Tratamentul intoxicaţiei cu paracetamol va fi iniţiat de către specialistul în urgenţe pediatrice, prin provocarea de vărsături şi efectuarea de spălături gastrice cât mai precoce după ingestie, deoarece paracetamolul se absoarbe foarte rapid din tubul digestiv. Lichidul de spălătură gastrică trebuie să conţină cărbune activat, care poate fi eficient pentru absorbţia şi eliminarea paracetamolului prin materiile fecale. Eficacitatea cărbunelui activat este maximă când administrarea lui se face în prima oră după ingestie şi scade progresiv după această perioadă. După 6 ore de la ingestia medicamentului, eficacitatea cărbunelui activat este nulă.

Având în vedere gravitatea simptomatologiei, este necesar ca efectele intoxicaţiei să fie combătute în mediu spitalicesc, unde copilul va fi transportat în regim de maximă urgenţă.