Întrebări și răspunsuri despre vaccinarea anti-COVID

Simultan cu celelalte 26 de state membre ale Uniunii Europene (UE), și în România a început duminică, 27 decembrie, vaccinarea împotriva infecției cu noul coronavirus. Este vorba despre primul vaccin, dezvoltat de Pfizer și BioNTech, considerat sigur și eficace, astfel că a fost autorizat de Comisia Europeană. Primele doze ale vaccinului au fost livrate în ţările UE în 26 decembrie, iar vaccinarea a început în perioada 27‑29 decembrie, pe grupe de populație, conform strategiilor de vaccinare din fiecare țară.

Vaccinul dezvoltat de Pfizer şi BioNTech a fost administrat mai înainte în Marea Britanie și Statele Unite, iar începând din 27 decembrie şi în ţările din UE, inclusiv România. În ţara noastră, prima tranşă de vaccinuri (10.000 de doze) a sosit, în data de 26 decembrie, la Institutul Cantacuzino. Medicii și asistentele medicale au început să fie vaccinate începând de duminică, 27 decembrie. Amintim faptul că în prima etapă va fi vaccinat personalul medical și personalul din centrele de bătrâni și copii. În a doua etapă, va primi vaccinul populația din grupele de risc, vârstnici și bolnavi cronici, precum și lucrătorii din domeniile esențiale. Apoi va demara vaccinarea populației generale. În luna ianuarie urmează să ajungă în țară un alt lot de 600.000 de doze de vaccin, suficiente pentru imunizarea a 300.000 de români, potrivit Digi24.

Autoritățile române au anunțat deja că vaccinarea este gratuită, nu este obligatorie și, foarte important, nu exclude respectarea în continuare a metodelor de prevenţie - obligativitatea purtării măștii de protecţie și a distanțării sociale, cel puțin până la o scădere semnificativă a cazurilor de infectare.

Pentru o informare corectă a populaţiei cu privire la vaccinarea împotriva noului coronavirus, autorităţile pun la dispoziţie o platformă on‑line, https://vaccinare‑covid.gov.ro/ , unde sunt centralizate toate informațiile oficiale cu privire la vaccinurile care vor ajunge în România și la defășurarea campaniei de vaccinare. Specialiştii în domeniu explică faptul că rolul oricărui vaccin este de a pregăti organismul să se apere împotriva anumitor viruși. Cu toate acestea, mulți oameni au rezerve față de vaccinurile anti‑COVID-19, mai ales pentru că au fost create într‑un timp foarte scurt, în comparație cu alte vaccinuri. Potrivit unui barometru de sănătate, publicat luna trecută, doar 21,8% dintre români s‑ar vaccina imediat ce ar avea posibilitatea, 30% ar aștepta să vadă efectul produs la alte persoane, iar 38,6% dintre cei chestionați au declarat că nu vor să se vaccineze.

După primele vaccinări din alte țări, au fost înregistrate câteva cazuri de reacții adverse severe. S‑a întâmplat cu două persoane din Marea Britanie și una din Statele Unite, care au făcut reacții alergice severe de tip anafilactic. Este exact proporția de persoane alergice din întreaga populație care pot avea astfel de reacții, fără să fie neapărat vaccinate anti‑COVID-19, a explicat pentru un post de televiziune președintele Asociației Medicilor de Familie din București, dr. Sandra Alexiu, membră a Grupului de Vaccinologie. Pe de altă parte, pentru cei care se știu alergici și au un istoric cu reacții grave de tip anafilactic la o vaccinare anterioară, nu se recomandă nici vaccinarea anti‑COVID-19. Este bine de știut, însă, că centrele de vaccinare vor avea dotările necesare pentru a se interveni rapid în eventualitatea unor cazuri de șoc anafilactic. Reacția alergică poate să apară în primele 15 minute de la administrarea serului, timp în care, conform protocolului, toți cei vaccinați vor fi monitorizați de personal medical.

Cât privește temerile unora că prin vaccinare li s‑ar introduce în corp chiar virusul și astfel ar risca să se îmbolnăvească, profesorul Răzvan Cherecheş, de la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, a explicat pe o rețea socială cum funcționează vaccinurile dezvoltate de Pfizer şi BioNTech. Nu ne putem infecta, pentru că vaccinul nu conține virusul în sine, ci doar segmente din informația genetică a proteinei S (spike), care ajută coronavirusul să infecteze celulele sănătoase. Sistemul nostru imunitar va fi astfel pregătit să recunoască și să lupte împotriva `proteinei ticăloase”, cum o numește profesorul Cherecheș.

În România, pe lângă centrul principal de depozitare a vaccinurilor de la Institutul Cantacuzino mai există alte șase centre regionale. Autoritățile au decis înființarea a 900 de centre de vaccinare fixe și mobile și își propun să imunizeze până la 70 la sută din populație pe parcursul anului viitor.