La 8 luni, sugarul îşi duce la gură linguriţa sau cana

Sugarul de vârstă mijlocie se încadrează în intervalul 4-8 luni, o perioadă de schimbări continue ce survin în dezvoltarea copilului. Dezvoltarea somatică cunoaşte un ritm viu de acumulări, iar transformările care au loc îi dau un alt aspect fizionomiei sale generale.

Modificările morfofuncţionale la nivelul aparatelor şi sistemelor au un rol important pentru întărirea capacităţii de adaptarea digestivă şi a activităţilor respiratorii şi renale, pentru creşterea sintezei factorilor de apărare, de evoluţie a activităţilor motorii şi de dezvoltare activă psihică şi afectivă.

Creşterea ponderală şi în lungime este mai lentă în această perioadă. Sporul lunar în greutate este, în medie, de 500-550g. Rata lunară de creştere în lungime este de 1 cm, continuând cu precădere pe segmentul inferior. Perimetrul toracic şi cranian se dezvoltă în continuare cu un plus lunar de aproximativ 1 cm. La sfârşitul perioadei de sugar mijlociu, copilul va cântări 8.500-9.000 de g, va avea o talie de 69-70 cm, iar perimetrul cranian şi cel toracic vor măsura 45-46 cm.

În această perioadă se schimbă fizionomia. Genele sunt foarte lungi, părul este bogat, privirea activă, mimica devine din ce în ce mai expresivă. Toate transformările care au loc permit ca după vârsta de 5-6 luni fetele să se diferenţieze foarte uşor de băieţi.

În această perioadă apar primii dinţi, ceea ce permite trecerea treptată spre deprinderea masticaţiei. În continuarea se dezvoltă ţesutul subcutanat al celulelor, care devine din ce în ce mai bine reprezentat, acumulându-se sub forma unor noi rotunjimi şi pliuri pe abdomen, coapse, fese. Tegumentul este bine întins, elastic, catifelat şi au un colorit de roz specific.

Activitatea secretorie a glandelor sudoripare se desfăşoară în condiţii normale. În timpul meselor pot să apară transpiraţii intense pe frunte şi ceafă. Acesta poate fi un semn important al unui deficit de vitamina D.

Dezvoltarea psiho-motorie şi afectivă prezintă importante transformări. Mobilitatea voluntară a membrelor superioare se manifestă prin dezvoltarea în continuare a posibilităţilor sugarului de a prinde cu mâna un obiect şi de a-l trece dintr-o mână în alta, îl duce cu uşurinţă la gură, explorându-l mai bine cu gura decât cu mâna. Către luna a 8-a îşi duce la gură linguriţa sau cănile, îşi ţine cu amândouă mâinile biberonul din care suge cu vigoare.

După patru luni, sugarul îşi ţine capul

Tonusul muscular se dezvoltă. La patru luni ţine foarte bine capul, pentru ca apoi să-l ridice bine împreună cu umerii şi trunchiul şi să se agaţe cu mâinile, reuşind să se ridice în picioare.

Spre luna a cincea, culcat pe spate reuşeşte să se rostogolească pe burtă. În lunile următoare începe să se târască, se ridică în picioare, se lasă în poziţie şezândă, la început ajutat şi apoi nesprijinit. În picioare, ţinându-se de marginea patului începe să facă primii paşi.

În perioada de sugar mijlociu creşte capacitatea de explorare şi cunoaştere a mediului, a propriei persoane şi a celor din jur, au loc dezvoltarea senzorială şi de percepţie şi apar primele mijloace de comunicare.

Din luna a patra şi a cincea sugarul urmăreşte bine cu privirea, este atent la tot ce se petrece în jur, întoarce capul şi ochii către o sursă sonoră şi reacţionează prin plâns la zgomote neplăcute. Între 4 şi 8 luni, gustul este bine dezvoltat. Sugarul începe să-şi exteriorizeze unele preferinţe alimentare, exprimate prin refuzul categoric pentru unele preparate.

Tot acum apar şi primele manifestări ale mijloacelor sale de comunicare. De la 3-4 luni sugarul îşi exprimă prin mimică sentimentele de frică sau bucurie şi îşi manifestă unele dorinţe. Din jurul vârstei de 8 luni are dezvoltat gestul de a refuza sau de a apuca un obiect.

Începând cu luna a cincea sugarul poate exprima sunete silabice, pe care le repetă în mod susţinut. Către 7-8 luni dublează aceste silabe. Pentru a atrage atenţia, el ţipă, poate plânge sau râde în hohote.

După vârsta de 6 luni, în alimentaţia sugarului se produc modificări importante. Un prim eveniment îl constituie diversificarea alimentaţiei, ce constă în înlocuirea treptată a unor mese de sân sau preparat exclusiv lactat în cazul alimentaţiei artificiale, cu o masă de făinos în lapte, apoi cu un prânz de legume şi zarzavat sub formă de supe sau piureuri, cu adaos de grăsimi, a altei mese cu fructe sub formă de sucuri sau piure, îmbogăţite cu făinos şi zahăr; după 7-8 luni fructele se pot da şi sub formă de compot.

Se introduc, treptat, noi alimente: gălbenuşul de ou, carne de vită sau pasăre, fiartă şi mixată (în supă), brânză calcică, iaurt. Aceste noi alimente vin să îmbogăţească aportul nutritiv şi obligă să se reducă aportul de lapte la 600 ml în 24 de ore.

Vaccinările specifice acestei perioade sunt: revaccinarea DTP (vaccin diftero-tetano-pertussis), AP (antipoliomielitic), AHB (antihepatita B) şi HIB (împotriva meningitei) facultativ.